Secretul nemuririi (continuare la https://carteamagului.ro/tarot/sarpele-care-isi-inghite-coada-ii/)
Înainte de a explora conjuncția Venus-Mercur din 5.10.2026, mai avem de parcurs un capitol.
Să ne întoarcem în sfera mitologiei grecești la Asclepios, omul cu Șarpele reprezentat în constelația Ophiucus. Fiul Soarelui fusese cel care, în antichitate, se spune că descoperise rețeta nemuririi și, conform legendei, reușise chiar să învie și morții.
Toiagul lui Asclepius (Esculap la romani) este simbolul originar al medicinei și al vindecării, reprezentat printr-un baston simplu pe care se înfășoară un singur șarpe.
În mitologia romană, numele lui Hermes a fost preSCHIMBAT în Mercur și așa a fost preluat și în astrologie iar sensul numelui a fost deturnat spre negociere, marfă (merx), coMERȚ (mercor), recompensă (merces).
Care ar fi diferența cheie dintre cioMAGUL lui Asclepius si caduceul lui Hermes? Toiagul lui Asclepius ne arată un singur șarpe spre deosebire de cei 2 șerpi înfășurați simetric pe caduceul lui Mercur. Simbolismul este foarte diferit deoarece șarpele lui Asclepius face referire la energia singulară, VINDECĂTOARE, a corpului omenesc, pe când cei 2 șerpi ai lui Mercur presupun o relație între 2 energii complementare, unificate în scop de iluminare și înălțare spirituală, simbolizată de sfera cu aripi de la vârf.
Simbolismul de reîntinerire și regenerare al șarpelui revelat de Asclepius își are sursa în:
– procesul de năpârlire, prin care șerpii își schimbă pielea periodic, se REGENEREAZĂ.
– dualitatea efectului veninului de șarpe care poate ucide dar, în doze mici, poate fi folosit ca medicament, pentru vindecarea unor afecțiuni.
În tradiția medicală este folosit de cele mai multe ori toiagul cu un singur șarpe (Organizația Mondială a Sănătății/OMS, colegiile medicilor și majoritatea spitalelor din lume), în timp ce, în mediile oculte, ezoterice, hermetice, caduceul lui Mercur face parte din instrumentarul magic.
Conform mitologiei grecești, Asclepius nu s-a născut cu puterea de a învia morții, ci a deprins acest secret aparent din întâmplare. Fiul lui Apollo și al muritoarei Koronis fusese educat de centaurul Chiron în arta tămăduirii dar momentul în care a depășit granița dintre viață și moarte s-a produs în timpul unei vindecări miraculoase.
Legenda șarpelui și a ierbii magice
Mitul cel mai cunoscut spune că Asclepius se afla în casa unui rege sau a unui pacient celebru (în unele variante, chiar în palatul lui Minos), încercând să-l vindece pe fiul acestuia, Glaucos.
1. Uciderea primului șarpe. În timp ce stătea pe gânduri, căutând soluții pentru problemele pacientului, un șarpe s-a strecurat în cameră și s-a încolăcit pe toiagul său. Instinctiv, Asclepius a lovit șarpele cu bastonul și l-a omorât.
2. Apariția celui de-al doilea șarpe. La scurt timp, un al doilea șarpe a intrat în încăpere. Acesta purta în gură o frunză dintr-o plantă medicinală necunoscută.
3. Învierea. Al doilea șarpe a așezat planta pe capul șarpelui mort. Sub ochii uimiți ai lui Asclepius, șarpele ucis a început să miște, a înviat și amândoi au părăsit rapid camera.
Asclepius a luat planta miraculoasă și a folosit-o pe pacientul său, care s-a trezit pe loc la viață. Din acel moment, el a ÎNȚELES secretul regenerării absolute și a adoptat șarpele ca simbol etern al vindecării.
Varianta sângelui Medusei
O altă variantă a mitului pretindea că Atena, zeița înțelepciunii, i-ar fi dăruit lui Asclepius două fiole cu sângele Meduzei, după ce Perseu îi tăiase capul. Sângele din vena stângă era o otravă instantanee și necruțătoare. Sângele din vena dreaptă avea proprietăți magice divine, pe care Asclepius le-ar fi folosit pentru a-i readuce pe oameni din lumea umbrelor.
Cumva, aceste 2 versiuni ale mitului par înrudite simbolic prin faptul că se referă la planul mental: planta așezată pe cap și sângele provenit din vena dreaptă a Meduzei (emisfera intuitivă a creierului activată de anumite substanțe cu proprietăți de extindere a conștiinței, în timp ce stânga, rațională, ar purta otrava).
Protocolul de vindecare în templul lui Asclepius de la Epidaurus este descris în acest fel:
1. Purificarea (Catharsis). La sosire, pacienții treceau prin băi ritualice în izvoare termale, posteau sau urmau o dietă strictă. Acest proces elimina toxinele și inducea o stare de relaxare profundă.
2. Intrarea în Abaton. Pacienții erau conduși în Abaton (sau Adyton), o zonă sacră, întunecată și extrem de liniștită a templului, destinată exclusiv somnului. Etimologic sensul numelui templului era de spațiu interzis profanilor, ”sfânta sfintelor”.
3. Visul Vindecător (Incubația). În urma administrării unor plante cu proprietăți psihotrope, pacienții intrau într-o stare de transă, de vis, în care primeau mesaje profetice de vindecare.
4. Șerpii sacri ai templului. În timp ce pacienții dormeau pe podea sau în paturi, prin Abaton se plimbau liber șerpi mari, neveninoși (din specia Zamenis longissimus, numit astăzi șarpele lui Esculap). Se credea că dacă un șarpe lingea rana sau partea bolnavă a unui pacient adormit, acesta primea binecuvântarea directă a zeului și se vindeca. Aceștia însă ar fi putut fi imaginari, la fel ca în ceremoniile cu ayahuasca!
Procedurile pare că se înrudesc îndeaproape cu cele din Misterele Eleusine. Și acolo participanții treceau printr-o perioadă de purificare de 9 zile, după care li se administra o băutură psihedelică, Kykeon și erau conduși într-un templu subteran, Telesterion, unde aveau parte de experiențe extrasenzoriale.
La fel ca la Eleusis, plantele folosite de Asclepius în tratamentele lui au rămas secrete. Se menționează diferite variante dintre care cea mai cunoscută ar fi dafinul, planta lui Apollo, prezentă și în ritualurile de la Delfi prin care se induceau transele profetice ale preoteselor, Pythia (pythhesthai: a întreba/a consulta), deoarece Asclepius era reprezentat cu o cunună de laur pe cap, ca și tatăl său. Alte combinații includeau planta fluturilor (Asclepias tuberosa), iarba fiarelor, cannabis, iederă, mac pentru inducerea somnului, mătrăguna și măselarița în doze mici, atent controlate.
Ca în versurile criptice ale matematicianului-poet, Ion Barbu (ce legătură să fi avut cu misterele grecești?):
”Cu Laurul-Balaurul,
Să toarne-n lume aurul,
Să-l toace, gol la drum să iasă,
Cu măsălariţa-mireasă,
Să-i ţie de împărăteasă.” (Riga Crypto și Lapona Enigel)
Înafara de acestea, la Epidaurus se foloseau terapeutic vinul, oțetul și mierea, uleiuri (de măslin) și rășini (pin, brad).
Asclepios ar însemna, literalmente, „Cel care dă sănătate / bunăstare” iar locul unde servea, Epidauros format din epí și taûros (ταῦρος), ar avea sensul „pe taur” sau „peste taur”. Să fie oare o referire enigmatică la MinoTaurul închis în labirintul lui Minos, fiul ASCUNS căruia i-ar fi oferit vindecarea? Zodia Taurului se ocupă de avere, de posesiunile atât materiale, cât și spirituale și are în mod direct legătură cu SPIRITUALIZAREA trupului, ca principală valoare OMenească în acest plan 3D, ce aparține Împărătesei, arcana cu numărul 3 din Tarot, patronată fiind de Venus!
Fiicele lui au fost Hygiea (igiena) și Panaceea (leacul universal)!
Totuși Asclepius a sfârșit de fulgerul lui Zeus și așezat ARHETIPAL pe cer, în constelația Ophiucus, în care îl vedem călărind șarpele, cu un taur pe coada lui și la cap cu limba ca săgeata lui Eros, înfiptă în Corona Borealis, semnul uniunii dintre Ariadna, doamna labirintului și Dionysus, domnul vinului, cel mort și reînviat!
Și deci, toți acești eroi mitici fac parte acum din structura psihologică a noastră, a oglinzii universale din OM, numai să ne putem reaminti ce au ei să ne transmită peste TIMP!
(va urma)