“Ce e rău și ce e bine, Tu te-ntreabă și socoate…“ M. Eminescu, Glossă
Acest simplu verset din “biblia“ eminesciană ar putea fi lozinca Îndrăgostitului. De ce a căzut El în Lumea tuturor posibilităților? Pentru că a trebuit să poată face diferența dintre rău și bine a mâncat din pOMul cunoașterii. În limba română răul și râul sunt despărțite de o singură literă, la fel ca și drac și drag. Râul ar putea simboliza și apa curgătoare a timpului, râul vieții, memoria universală. Și apoi prin anagramare rău devine ură iar la feminin devine rea. În mitologia greacă, Rhea era soția lui Cronos care l-a trădat pe soțul ei ca să-și salveze fiul, pe Zeus. I-a dat să înghită o piatră în locul copilului care mai târziu a devenit conducătorul zeilor, l-a întemnițat pe Cronos în burta unui ceas unde se TOT învârte într-un cer© fără scăpare (!), a înzestrat-o pe Pandora cu lada ei plină de nenorociri, l-a legat pe Prometeu de o stâncă unde vulturul lui Zeus îi mânca zi de zi ficatul (sediul emoțiilor de frică), l-a condamnat pe Sisif în infern ca să ridice pentru vecie bolovanul întrupărilor în vârful unui munte doar ca s-o ia mereu de la capăt, și-a înșelat soția cu nenumărate amante, provocându-i Herei crize de gelozie și nenumărate acte de răzbunare. Pare monstruos din partea titanului Cronos să își înghită copiii dar, înainte de asta, el însuși își castrase tatăl și își atrăsese blestemul lui. Așa că toate progeniturile arhetipale de sex masculin purtau povara războiului dintre tată și fiu, după cum cele de sex feminin purtau povara trădării față de partener. În sens simbolic, actul lui Cronos ar putea fi interpretat ca o încercare de a-și scăpa copiii de soartă, pur și simplu preluând-o asupra lui, înghițind-o ca s-o metabolizeze fără să otrăvească întreaga creație. Ce putea să se nască din însoțirea unui renegat și a unei trădătoare? Însă în momentul în care comisese crima asupra tatălui, zarurile sorții fuseseră deja aruncate. Împreună cu Zeus, au scăpat în Univers și toți frații săi îngrozitori, generatori de emoții degradante și consumatoare: posesivitatea, frica, moartea, gelozia, pierderea, înșelătoria, sacrificiul, ura, violența, minciuna! Speranța, darul Hestiei, prima fiică a lui Cronos și ultima vărsată în creație, a rămas singura și ultima protecție a zeilor înapoi pe drumul anevoios al Îndrăgostitului spre regăsirea de Sine.
(12-14.06.2022) Odată cu perspectiva răsturnată a Spânzuratului și Luna Plină a Săgetătorului de pe arcana Temperanței XIIII în comuniune cu Diavolul XV (!), încă un strat simbolic a ieșit la iveală din misterul Îndrăgostitului. În Tarotul de Marseille, până la arcana cu numărul VI, sunt prezentate toate arhetipurile care conduc jocul vieții, zeii sau planetele personale, cum sunt numite în astrologie: Soarele-Magician, Luna-Papesă, Venus-Împărăteasa, Marte- Împăratul și Mercur- Papa.
În arcana cu numărul VI, săgeata lui Eros nu este nici de aur, nici de plumb. E albă! E o săgeată de argint! Așa că Soarele s-a îndrăgostit de Lună dar Ea a ales să fugă de El, ascunzându-se în faldurile nopții universale. O fugă fără de sfârșit! Pare imposibil ca Ei doi să se mai înțeleagă și să se reunească. Ea s-a întrupat în Venus, El în Marte și se caută de atunci unul pe celălalt în fiecare bărbat și fiecare femeie dar nu se mai pot recunoaște. Luna apare ca o Împărăteasă, în exaltare în Taur, zodia lui Venus, Soarele ca un Nebun-Magician, în Berbec, zodia lui Marte.
Magicianul-Soarele-copil și Papesa-Luna-maternă stau împreună la temelia Universului, formând cei 2 piloni ai materializării. Magicianul prefigurează cumva soarta Îndrăgostitului prin cele 2 siluete de femei ilustrate în arcana cu numărul I. Una albă se conturează între picioarele lui, cu șoldurile arcuite, iluminate la mijloc de o flacără aurie, continuată cu o limbă de pământ pe care stă așezat piciorul drept al Magicianului. Cealaltă, de lângă piciorul lui stâng, are culoarea pielii omenești, este culcată la pământ, de parcă ar dormi întoarsă cu spatele la jocul copilului și pe ea se sprijină masa cu instrumentele magiei lui. Ambele femei sunt micșorate în raport cu Magicianul și reduse la un corp lipsit de cap și de picioare! De sub tălpile Magicianului se scurg 2 pete ca de sânge! Mai târziu, botinele aurii au devenit roșii, însângerate, în arcana Îndrăgostitului unde El calcă pe soarele zdrențuit, doborât la pământ.
În etalarea Soarelui și a Lunii, stâlpii verticali, pe linia Soarelui, sunt formați din arcanele Magicianul I, Roata Fortunei X (10=1) și Soarele XVIIII (1+9=10=1) iar pe linia Lunii din arcanele Papesa II, Puterea XI (1+1=2) și Judecata XX (20=2). Între Roata Fortunei X și Putere XI se situează Îndrăgostitul VI și între Soare XVIIII și Judecata XX arcana Șaretei VII, unde calul mascul trage spre trecut, în sincronicitate cu Regele conducător, în timp ce femela privește spre trecut dar ar trage spre viitor. În arcana Soarelui, fetița, aflată cu un pas înainte pe țărmul verde al vieții, îl ajută pe fratele ei, dezorientat și neputincios, să treacă râul timpului pentru a ajunge și el la liman. Iar în arcana XX, la chemarea Judecății, cei doi, femeie și bărbat, dezbrăcați de toate ascunzișurile, au ieșit în ADEVĂR, deasupra labirintului roșu al războiului dintre Ei iar Spiritul lor s-a ridicat din mormântul solar. Femeia privește mulțumită spre Bărbatul care ridică ochii spre cer, într-o atitudine de venerație și recunoștință. Din înalt, o Lună înaripată, reUNITĂ cu aureola aurie a Soarelui strălucitor care-și împrăștie razele binefăcătoare, privește și ea spre cei 2 Eroi în sfârșit mântuiți de suferință. Puterea lunară, cu blândețea și răbdarea ei infinită, a reușit să domesticească leul sălbatic al emoțiilor incandescente. Ea constituie punctul din care Îndrăgostitul își depășește soarta reprezentată de Roata Fortunei, eliberându-se de ea, pentru ca Șareta lui să se poată întoarce spre viitor, în loc să se învârtă printre meandrele încurcate ale trecutului. Deopotrivă Roata Fortunei și Puterea realizează Lumea (10+11=21), ca și Soarele împreună cu Papesa (19+2=21).
“Vrei să vezi ce n-au văzut ochii omenești? Privește luna. Vrei să auzi ce n-au auzit urechile omenești? Ascultă cântecul păsărilor. Vrei să atingi ce n-a atins nici o mână omenească? Atinge pământul. Adevăr spun ție că Dumnezeu abia începe să zidească LUMEA.“ Jorge Luis Borges (24.08.1899, Îndrăgostit VI cu Soarele în Fecioară pe arcana Justiției VIII, luna Justiției VIII, anul Lunii XVIII din secolul Lunii XVIII!), Teologii din volumul Aleph
