Articole

STUDIU DE CAZ : Profilul în Tarotul de Marseille dedus din data de naștere și horoscopul personal al psihologului îndrăgostit de Tarot : K. G. Jung

STOP CADRU: ”Nu există oprire  inutilă. Timpul este luxul suprem și trebuie savurat. Nu adunat, comprimat sau controlat. De parcă am putea controla timpul din CAPul LOCului.” Lista neagră, sez. 10, ep. 6

În Tarot, Împărăteasa și Împăratul sunt arhetipuri pentru personajele femeii și bărbatului, care-și așteaptă actorii potriviți să le însuflețească rolurile de iubiți universali. Și pentru asta, e necesar ca avatarele lor înTRUPate să-și înțeleagă BINE naturile arhetipale. În plan ezoteric, femininul reprezintă MAMA, spațiul SACRU, masculinul reprezintă COPILUL, locuitorul lui. De acolo derivă un sentiment acut de posesivitate în partea feminină protectivă și contemplativă și o DORință continuă de explorare și JOACĂ în partea masculină activă, care aDORă călătoria mai mult decât destinația. Doar dacă, nu cumva, ca prin MINUNE, o ANUME destinație ar reuși să-l facă să se simtă ACASĂ, în Raiul pierdut, pe care abia și-l mai amintește ca o vagă senzație de pace, confort, bucurie și siguranță. Abia atunci Împăratul va DORi să se așeze pe tronul lui regal, în Lumea aceea ideală, ca să-i consolideze fundația! Și-i va dărui Împărătesei o împărăție, pentru că va umple tot golul din ea cu cele mai prețioase DESCOPERIRI și BUNURI ale lui. Dar, la fel ca într-o bucătărie, două Împărătese nu pot conVIEȚUI în aceeași împărăție!

Va să zică Jupiter, marele AMOREZ arhetipal, a intrat în 16.05.2023 pe teritoriul taurului și se plimbă deocamdată curios în spațiul Papesei, timp în care Împăratul este pus să-și inventarieze și să-și înțeleagă opțiunile SPAȚIALE. Pentru ca atunci când va ajunge la Împărăteasă să beneficieze de toate ATUurile posibile, ca să știe încotro să-și orienteze călătoria sau dacă ar fi mai benefic să-și ia o vacanță.

Cum se vede, în călătoria Împăratului spre regăsirea Raiului din CAPUL lui, totul depinde de Împărăteasă! De înțelepciunea și resursele ei nelimitate, de capacitatea de a SERVI cu pasiune nevoia de aventură și curiozitatea exploratoare a Împăratului. Atunci când spațiul de joacă pe care Împărăteasa îl oferă Împăratului pare FĂRĂ LIMITE, el îl va ÎMBOGĂȚI fericit și nu va dori să-l mai părăsească. Odată ajuns la COMPOSTELLA, în câmpul FECIOAREI de sub stele, pelerinajul lui de căutare a IUBITEI și a Lumii ei ideale, îndelungat și dureros, își va fi atins CHEMAREA.

Dincolo de poveste, țineți cont de câteva considerații practice:

• a nu se confunda casa cu serviciul, spațiul intim, sacru cu spațiul profan, de lucru iar după 2020 exact asta s-a întâmplat cu lucrul de acasă și a dus la înstrăinare și lipsa împământării; ACASĂ nu ar trebui să devină niciodată, în nici o circumstanță, birou și nici sediul unei afaceri
• dacă soția se mută în spațiul soacrei, își pierde statutul de Împărăteasă și devine servitoare
• bărbatul construiește casa materială (casa 10 astrologică, a tatălui) în spațiul SPIRITUAL (casa 4, a mamei) oferit de femeie iar femeia transformă tot LOCUL în cămin și creează atmoSFERA familială, coconul protectiv pentru toți membrii familiei ei; arcana Casei Dumnezeu XVI reprezintă în Tarot casa 10 arhetipală care, fără însuflețirea femeii, se poate transforma în închisoare, în vreme ce arcana Îndrăgostitului VI reprezintă casa 4 arhetipală și ilustrează HARUL femeii TOTale de a juca rol DUBLU, atât de mamă (Luna) cât și pe cel de iubită (Venus) în relația ei CONJUGALĂ, ca și cum ar exprima caracterele a două FEMEI COMPLEMENTARE într-UNA SINGURĂ, astfel creind o OAZĂ erotică AURIE, de bogăție materială, sufletească și spirituală, în jurul Împăratului Îndrăgostit … și se apropie anul Îndrăgostitului, 2024, cu Jupiter pe Împărăteasă! Cu-VÂNT BUN la pupa să navigați, Împărați și Împărătese!

”Cea mai mare victorie e cea care nu necesită luptă.” – Sun Tzu (strateg, scriitor chinez, n.  544 î.Hr.), Arta războiului

S-ar părea că înțelepciunea primordială, orice nume ar fi avut, NinLil, Inanna, Venus, Lilith, Sofia… s-ar fi transformat la un moment dat în HERMAFRODIT și apoi s-ar fi separat în 2 ființe complementare, ANDRO-GINE, femeia și bărbatul. În aspectul de androgin, ființa umană este împărțită între jumătatea dreaptă masculină și cea stângă feminină, oglindite încrucișat în emisferele cerebrale. În aspectul de hermafrodit, în jumătatea superioară, de la cap la piept era femeie, cu luna la sâni iar în partea inferioară, de la talie la picioare, bărbat, cu soarele pe pântec și trup de centaur. Sunt două mari enigme în mitologia greacă: cenTAURUL și minoTAURUL. Centaurul vindecător, înțelept și nemuritor a fost otrăvit de propriul discipol, suferind dureri îngrozitoare până ce și-a implorat moartea. Minotaurul violent, lacom de carne umană tânără a fost închis într-un labirint și în cele din urmă ucis de TeZeu, fiul zeului Poseidon și al unei muritoare. Centaurul era în partea de sus jumătate om, în partea de jos jumătate cal. Minotaurul dimpotrivă, avea trup de om și cap de taur. Ambele creaturi împărtășeau deci o parte umană și una animalică, numai că acestea erau inversate. Androginul îl găsim personificat în arcana Temperanței XIIII din Tarotul de Marseille în vreme ce hermafroditul este ilustrat în arcana Diavolului XV, ambele aparținând zodiei Săgetătorului, exponentul inteligenței divine. Similitudinile între imaginea arhaică a Inannei și acel Diavol hermafrodit sunt uimitoare, așa cum se vede în reprezentarea zeiței de pe un relief babilonian străvechi, descoperit în Irak, cunoscut  sub numele de „Regina nopții”.

Dacă realizarea androginului perfect echilibrat din arcana Temperanței este posibilă oricărui OM, realizarea hermafroditului din arcana Diavolului este posibilă NUMAI în cuplu. Legăturile DRAConi(ri)ce astfel ÎNȚELESE, redevin DRĂGăstoase iar năluca albastră se reGĂSEȘTE  ÎNDRĂGOSTITĂ de EA însăși și se înTOARCE ACASĂ. Diavolul și sclavii lui sunt interconectați pentru TOTdeaUNA și se alimentează reciproc prin seXualitate, pentru a descoperi până la urmă cum să se desăvârșească într-UNA, acolo unde orice antagonism dintre ei dispare în NEANTUL întunecat de la picioarele lor, pentru a fi alchimizat.

Relația care se formează în acest joc de opoziții ale puterii între arcanele Papei și Diavolului din Tarotul de Marseille este fascinantă. Gura Papei este pecetluită cu un X enigmatic RĂSTURNAT, la care Diavolul scoate limba ostentativ în timp ce pe fața lui batjocoritoare se lăfăie un rânjet enigmatic de CIRcar. Puritanismul și fățărnicia religioasă îi provoacă cele mai vulgare reacții.  Cu atâția ochi în toate direcțiile este imposibil să poți păcăli un drac! Și deși s-ar putea să pară bizar, întrucât este mult prea inteligent și  inGENIOS, RĂZBOIUL nu face parte dintre armele lui favorite, fiind jignitor de grosolan pentru SIMȚURILE lui rafinate. Că vorba aceea, te faci frate cu dracu dacă vrei să treci puntea…

Rana mitică din care s-a născut Afrodita

În mitologia greacă, zeița iubirii și a frumuseții formelor păMÂNTești în continuă transformare s-a născut în MARE, însă dintr-o rană a cerului, castrat de secera  saturniană a Timpului! Acea rană primordială fusese de fapt a femeii, în ipostaza ei cerească de Afrodita URANIA. De altfel, numele ANA, în rezonanță cu ANU, zeul tradițional al cerului, este exclusiv feminin în toate limbile și se înrudește cu DI-ANA, zeița Lunii, în aspectul ei DUAL, de Lună Nouă-fiică și Lună Plină-mamă. În română ar fi reprezentată în povești ca ZÂNA bună, SânziANA, luna care a rămas pe cer și ZÂNA rea, MA-RIA, Venus căzută, oglindită în APA Măriei, ca o mașTERRĂ a creației, pentru că din rANA EI a ieșit Demiurgul, RA, SORE-EROS ORAcular. Silueta zeiței cerești este ilustrată în arcana I din Tarotul de Marseille între picioarele Magicianului, în vreme ce silueta pământească a femeii venusiene apare culcată la piciorul drept.

Ambele femei au CAPUL tăiat, capetele lor regăsindu-se simbolizate în cele 2 bucle ale pălăriei copilului de deasupra lor, căruia i-au cedat toată PUTEREA!

Iar după cădere, Afrodita a fost din nou umilintă în fața întregului Olimp, când a fost prinsă în flagrant în plasa ingeniosului Hephaistos iar adulterul ei cu Ares a fost expus spre amuzamentul tuturor zeilor. Masca masochistului a fost creată atunci sub forma abuzurilor materiale, inclusiv sexuale, care își ating în zilele noastre apogeul prin consumarismul excesiv de toate felurile. Umilința și rușinea se situează la nivelul verbului “a avea”, care oferă plăcere în faptul de a acumula, chiar dacă această satisfacție vine la pachet și cu multă suferință. Masochistul ascunde însă acea durere în opulența materială, în bogăția uneori ostentativă sau, pur și simplu, în surplusurile carnale ale corpului său, în care o depozitează sub forma unor toxine emoționale. Și astfel  se înTÂMPLĂ că lumea s-a umplut de obezi, în trup și suflet.

”Magicianul nu te păcălește. Magicianul te ajută să te păcălești singur/ă!” Lista neagră, sez. 9, ep.17

În mitologia creștină NimRod ar fi fost strănepotul lui NOE și ar fi condus rebeliunea împotriva lui YHVH. Este de asemenea cunoscut ca și inițiatorul construcției turnului Babel, în urma căreia limba secretă a creației a fost uitată iar limbile TUTUROR au fost amestecate pentru ca oamenii să nu se mai poată înțelege unul cu altul.

AȘA că, O Arcană fără număr, ca un rege pierdut din tărâmul uitat al NIMĂNUI, supranumit Nebunul, pe numele lui adevărat Mortul, Le Mat, de la (a)Șah Mat, pornește în călătoria lui inițiatică, punându-și prima mască de Magician. Dar ucenicia lui de tânăr vrăjitor pare plină de peripetii, obstacole și capcane, care mai de care mai derutante și provocatoare. AHA!… AȘA că, el merge oarecum în zig-zag, cu poticneli și întoarceri la 180 de grade, până când, în cele din urmă se prinde de MEȘTEȘUG. Și ghidat de draga lui Regină STEA POLARISantă, de la Polul Nord al destinului de EROU fără EGAL, reușește să ajungă în RAIul promis de Lumea de pe urma lui, scăpată înafara turmei de oi BT. Bietele!… Însă nu i-a fost deloc ușor. Pentru că, de la Răsărit la Apus și de la Sud la Nord s-a TOT ROTAT în CERcul posibilităților și al dorințelor până să le poată înțelege și alege pe cele mai folositoare.

În plină Putere, s-a războit mai întâi cu magia copilărească de prea multă vorbă fără ROST și fără de ROD.

Și fiindcă adunările de forțe îl scoteau de obicei din belele, a calculat: 1+11=12. Fapt pentru care, răsturnat cu capul în jos, agățat de bârna înCERCărilor nereușite, BUNICA l-a luat la întrebările cheie din cartea de povești de pe genunchii ei până ce, după o altă adunare salvatoare, a căzut DREPT în capul Temperanței, că 2+12=14. Unde BUNICUL îl aștepta, ascuns în cealaltă parte, să-l dojenească blând dar ferm pentru neASCULTAREA mesajelor, câte-n SOARE și în LUNĂ, rămase nedesCIFRATE și greșit JUDECATE în capul lui de Împărat rebel și înCĂPĂȚÂnat. Desigur, din cauză că 4+14=18 și 5+15=20! Și uite AȘA, încă un hop a fost trectut pe calea LUI de urmăritor, urmărit de la distanță, cu BUNĂvoință și răbdare de BUNIci!

Și atunci, crescut destul cât să-și întâlnească Împărăteasa, a lăsat toate urmele în urmă, s-a înstrăinat de turmă și a renunțat și la toate numele pe care le-a avut în trecut, de dragul EI. Și totuși, EA l-a dezbrăcat de dorințe tocmai pe când l-ar fi putut  face fericit. Și s-a trezit închis SINGUR într-o CASĂ (13+3=16), ca să vadă CLAR dar, mai ales CA SĂ SIMTĂ, că dorințele l-au aruncat PREA DES de la cer la pământ. SPRE BINELE LUI de nebun, eliberarea l-a făcut să-și regăsească drumul rătăcit (16+6=22)!

AȘA că, s-a suit curajos în Șaretă, pornind din nou în căutarea Raiului pierdut, bătând pe la porțile Justiției divine, zgâlțâit de Soartă, ca să-și primească DREPTUL de LIBER cugetător și propriul judecător al căii înDREPTĂȚITE de destin. Da,pentru că 8+20=28=10. Și l-a final, ca un bătrân AVENTURIER pe OCEANUL fără CAPăt al Universului, încărunțit de multele eXperiențe ale eXpediției sale de NIMENI, aflat pe un drum neCUNOSCUT din tărâmul NIMĂNUI, NIMIC nu l-a mai putut împiedica să-și aMINTEască LUMEA IDEALĂ, din care plecase INIȚIAL și unde  Împărăteasa îl aștepta mereu încrezătoare că se va întoarce ACASĂ, țesându-și neobosită pânza de Penelopă, fermecându-l încă o dată cu toate promisiunile de fericire pe care le-a TOT uitat și le-a ratat periodic, de-a lungul și de-a latul păMÂNTului, doar pentru BUCURIA de a putea reTRĂI aceeași SENZAȚIE de UNIRE și îmPLINire cu SINELE din oglindă, la fel ca PRIMA dată, la prima trezire a iubirii, când s-a născut EROSUL,  PRIMUM MOBILE, eroul înTÂMPLĂtor înDRĂGostit de la ORIGINILE LUMII. Căci da, 9+21=30!

Și IAR am încălecat pe O ROATĂ… (partea I)

„Nu lupta în Nord sau în Sud. Poartă toate bătăliile de oriunde, oricând, în gând. Toți îți sunt dușmani, toți îți sunt prieteni, fiecare serie de întâmplări posibile se întâmplă în același timp. Dacă trăiești așa, n-o să te surprindă nimic. Vei fi văzut deja orice s-ar întâmpla” – Game of Thrones, seria 7, ep.3

Diferența esențială între Tarot și toate celelalte instrumente ale cunoașterii transcendentale, de la astrologie la numerologie, ar fi că perpetuează misterul. Dacă în așa-numitele știinte, lucrurile sunt clasificate și interpretate riguros și sistematic, cu arcanele din Tarot este ca și cum ai coborâ în vizuina fără CAPăt a Iepurelui de Martie din Țara Minunilor: cu cât te adâncești în ea, cu atât misterul devine mai profund și mai greu de desCIFRAT.

În Universul mitologic creația era împărțită în două, între Lumea zeilor și Lumea muritorilor. Core-Persefona, personificarea sufletului feminin, oscila între ele, determinând astfel ciclurile naturale dintre viață și moarte. Această paradigmă era reflectată în astrologie prin împărțirea roții zodiacale în două secțiuni principale, desfășurate între axa ascendentului, de la Răsăritul Soarelui sau a Spiritului în Lume spre descendent sau Apus. Dacă sufletul feminin înTRUPAT în maTERRIE era simbolizat de Afrodita-Venus în astrologie, spiritul masculin era personificat de Ares-Marte care se transFIGURA în Aides-Pluto, împăratul ce domnea în regatul morților și răpea periodic sufletul Afroditei în INFERN, consacrând-o ca Împărăteasă a lui. Răpirea Persefonei avea loc într-un plan metafizic, IREAL, din Lumea Zeilor, prin intermediul Magiei și al unei plante cu proprietăți halucinoGENE, NARCISA. Sub transa hipnotică indusă de Narcisă, spiritul Mamei Geea, înMOR-MÂNTat de Apollo la Delfi, ȘARPELE PYTHON, crea iluzia unei oglinzi subpământene, în care Core-Persefona, la fel ca Alice în Țare Minunilor, cobora ca printr-o poartă deschisă spre interiorul păMÂNTului, în MINTea ORAculară a Împăratului-Soare (așa cum se vede în arcana Judecății din Tarotul de Marseille).  Însă moartea nu era decât viziunea din OGLINDĂ, în care confuzia dintre real și ireal devenea aTOTcuprinzătoare. Momentul căderii sufletului era IMORTalizat în harta astrală a unei nașteri păMÂNTene, cu scopul de a-i ARĂta calea de înTOARCEre… a Penelopei sau firul Ariadnei. Miturile sunt astfel pline de simboluri inițiatice!

Prin urmare, atât harta astrală cât și suita arcanelor din Tarot se îmPART pe 2 niveluri.                                  

• La S, în oglinda apelor de JOS se înTINDE planul material, fizic, real sau lumea luminii, domeniul SOARELUI, EXTERIOR, păMÂNTul PLANetă.
• La N,  în oglinda apelor de SUS se înTINDE planul metafizic, imaterial, ideal, lumea întunericului, domeniul LUNII, INTERIOR, CERUL din MINTea Universului, în rezonanță cu CREȘTEtul CAPului Omului.

La Nord se ajunge prin NV, ca în „filmul lui Hitchcock cu care se termină toate filmele lui Hitchcock” lansat la 1.07.1959 (A.HichCOCK, cocoșul ce sună deșteptarea, n. 13.08.1899), o poveste simbolică, o alegorie extrem de revelatoare în context. Pentru că la Vest, se înVÂRTE la ECHInocții poarta de trecere a Roții Fortunei X, din planul fizic înapoi spre cel metafizic, de unde Sufletul și Spiritul au plecat, ca NEBUNII fără nuMĂR și fără caSĂ, pur și simplu MUTându-și atenția dinspre exteriorul în care au ajuns spre interiorul din care proVIN, din corp fizic, dinspre ce am, în corpul emoțional, spre ce simt, eXprimat de corpul mental prin ce gândesc… și invers. Acest mister este retrăit permanent în somn, ca să devii conȘTIEnt că IAR a-i căzut din RAI în IAD, până când Sufletul îți inSUFLĂ cu HAR ce PLATĂ plutoniană să DAI ca să RĂScumperi  aMINTiREA a ceea ce ai pierdut. PăMÂNT-e-ANU cuMINTE IAR ANU e UNA cu LUNA în RAI! Îmbârligată poveste de aDORmit copii … ca să înțelegem că NOI suntem și păMÂNTul și CERul și TOT este creația noastră!

DAR, revenind la arcanele din Tarot, perechile complementare dintre cele 2 tărâmuri spun fiecare poveștile lor: Magicianul cu Puterea, Papesa cu Spânzuratul, Împărăteasa cu Arcana fără nume șamd. (partea II)

„Și tot așa trecem de la o zi la alta, bărci împinse de curent, împinse fără încetare tot mai înapoi, spre trecut.”  ~ Scott Fitzgerald în Marele Gatsby ~

În Tarot, arcana de la Nodul Nord al destinului se va afla mereu la 10 arcane distanță de arcana Nodului Sud. Altfel spus drumul destinului unui personaj pe scena Lumii este DETERMINAT în Tarot de arcana X, Roata Fortunei  care ar fi un simbol al sorții.  Și ca în orice altă situație, adunând în mod repetat arcanele implicate, putem obține un traseu extrem de interesant. Să spunem că avem un personaj cu NS pe arcana VI a Îndrăgostitului, situată în casa 7 a partenerilor. Suita sortită a destinului, derivată din relația cu Roata Fortunei duce la arcana XVI a Casei Dumnezeu, situată la Nodul Nord pe casa 1. Iar în continuare traseul cuprinde:

6+10=16+10=26=8+10=18+10=28=10+10=20+10=30=3+10=13+10=23=5+10=15

  +10=25=7+10=17+10=27=9+10=19+10=29=11+10=21+10=31=4+10=14+10=24=6

Se observă un punct critic, de răscruce situat pe arcana Diavolului XV de la finalul primei secvențe, arcană împărțită în astrogramă între casa 11 a prietenilor și 12 a secretelor. Prin urmare Îndrăgostitul s-a transformat la un moment dat în Diavol iar atunci când Nativul se împrietenește cu el, fără frică, resentimente sau vinovății, ca să înțeleagă ce are să-i arate, un mare secret ascuns peste Timpuri, ar putea fi în sfârșit desCIFRAT și rezolvat spre eliberarea Îndrăgostitului, cu Erosul lui bolnav, prins între zidurile Casei Dumnezeu.

Arcana Roții Fortunei este împărțită între casa 8, a morții și renașterii și casa 9 a filozofiei de viață. Deci soarta avatarului Împărătesei și întoarcerea ei acasă, depinde de capacitatea de transformare, de dorința ei de eliberare de un trecut traumatic și puterea de a-și schimba radical filozofia de viață, așa încât să întoarcă roata spre țărmuri mai prietenoase! În orice caz, anul 2023 poate să fie esențial la finalul primei secvențe de destin, pentru întâlnirea cu Diavolul personal.

Un aspect important în acest algoritm este că adunarea Roții Fortunei se va face întotdeauna la arcana de valoare numerică mai mică, indiferent dacă aceea se află la NS sau la NN. Însă această poziționare este relevantă în economia jocului. Pentru că, atunci când suita începe cu NS, înseamnă că orientarea spre înțelegerea trecutului va fi mai importantă în viața respectivă decât orientarea spre destinație. În situația inversă, orientarea spre înțelegerea trecutului din perspectiva prezentului este determinantă pentru îndeplinirea destinului.

Pe linia destinului, EXCEPȚIE notabilă de la rigorile SORȚII fac arcanele Justiției VIII și Eremitului VIIII (NS-NN), la care, băgați BINE de SEAMĂ, diferența o face arcana Spânzuratului XII! Pe axa Fecioară – Pești, arcanele corespondente sunt Justiția VIII – Judecata XX (8+12=20) și Eremitul VIIII – Lumea XXI (9+12=21)! Dar… în casa din astrogramă luminată de Lună XVIII (8+10=18) și, respectiv, Soare XVIIII (9+10=19), nativii beneficiază de protecție divină.

„Ține-te de drumul tău și nu fugi singur de el. Există o intenție divină și una omenească… tu nu te poți răzbuna pe soartă. Naivule, vrei desigur să biciuiești marea. Mai bine ridică poduri mai bune, astfel îți poți cheltuie agerimea pentru că tu nu ești sufletul tău. Sufletul tău se află la zeul de foc care a ars ridicându-se până la acoperișul cerului.”  Lavinia Bârlogeanu, Jung îndrăgostit de suflet (citat din Jung, Cartea Roșie)

Să fugi de trecut ar fi inutil, nimic alceva decât o risipă NESĂBUITĂ de energie, fiindcă oricât de departe te-ai duce trecutul vine după tine, te urmărește chiar și dincolo de moarte. Singura soluție în momente de urgență spirituală (cum ar zice Grof), ar  fi să stai față în față cu el, să-l contemplezi de-a dreptul fără menajamente și fără frică. Căci numai așa vei înțelege cum să rezolvi ghicitorile sau enigmele, uneori devastatoare, pe care ți le așterne INEVITABIL în drum, să le depășești și să ieși din circuitul lui temporal repetitiv. Trecutul vine PERIODIC peste noi, din 9 în 9 ani, sub forma NODURILOR de destin… deși ceea ce pentru unii ar însemna trecut, pentru alții ar creea viitor.

Însă rămâi centrat în prezent! Deși deseori, în asemenea situații de răscruce existențială, te poți simți CĂLCAT ÎN PICIOARE. Ocaziile se ivesc ca din senin, în forme tot mai greu de suportat și gestionat. Ți se pare că pierzi cu desăvârșire controlul asupra propriei realități. Roata Fortunei se învârte nebunește înainte și-napoi, legăturile Diavolului te strâng de gât sufocându-te, zidurile Casei Dumnezeu se ridică amenințătoare închizând orice orizont. Și atunci devine important cum și dacă REACȚIONEZI.  CE FACI? Scoți sabia și ieși la război cu Universul? N-ai nici o șansă de câștig! Sau te retragi în liniștea interioară pentru a descoperi ce ițe întrețesute, nevăzute te-au adus în acel punct? Însăși fenomenul călcatului în picioare constituie un semnal de alarmă că undeva ai deviat pe căi ocolitoare.

Dar călcatul în picioare LA PROPRIU, atunci când stai întins cu fața la pământ, doborât de suferințe insuportabile, poate fi și un fenomenal tratament! Iar pe cel ce-și asumă rolul ingrat de a călca pe centrii tăi de putere, îndurerați, încărcați cu bolovani, pe spatele rigidizat și neputincios de atâta cărat, abia după ce ți-a curățat tensiunile și te-a eliberat de senzația de victimă îl poți aprecia, dincolo de aparențe, ca bineFĂCĂTOR. Și asta numai dacă nu dai din picioare, încercând și tu să-l răstorni. Uneori cel mai mare rău s-ar putea dovedi cel mai mare bine, DACĂ accepți că vindecarea presupune procese subtile de conștiință. Când reușești să transformi o GREȘEALĂ a trecutului în GRAȚIE DIVINĂ și OPORTUNITATE, ai ajuns la capătul unui urcuș anevoios. Responsabilitățile pe care ți le-ai asumat trebuie duse la BUN sfârșit ca să-ți câștigi libertatea pierdută din ignoranță.

Încearcă următorul exercițiu de conștientizare care te-ar ajuta să-ți înțelegi mai ușor predispozițiile și ți-ar pune la dispoziție în același timp un instrument util pentru evoluția ta.

Care sunt cele mai importante calități ale tale? Dar slăbiciuni? Care-ți sunt cele mai mari dorințe? Dar frici?

Ce arcane din Tarotul de Marseille ar REFLECTA cel mai bine fiecare dintre răspunsurile tale? Asociate cu casele astrologice în care se manifestă acele arhetipuri, ți-ar putea SERVI ca GHID de orientare prin labirintul vieții.

Din perspectiva mitologiei Greciei Antice, de la începuturile creației și până acum, OM-MENIREA a parcurs 12 ere corespunzătoare celor 12 zodii astrologice, NOI aflându-ne la finalul celei de a 13-a.

Fiecare dintre cele 12 ere precedente , după aprox. 25.200 ani de INvoluție (12 zodii X 2100 ani) printre spițele destinului ce merge înapoi, a consacrat anumite arhetipuri… iar acum,  la final de eră a peștilor, culegem TOT ce s-a semănat vreodată ca niciodată, pentru a alchimiza trecutul. Steaua regală a alchimiei, Fomalhaut, este activată la gradul 10 în Pești, SORTIT de Roata Fortunei X și ne luminează reîntoarcerea la Nodul Sud al ZODIACULUI, de unde am PLECAT cândva pe la începuturile Lumii, prin arcana Judecății XX.

Miturile se desfășoară înafara spațiului geografic, în dimensiunile IDEALE ale conștiinței și înscriu în astre programele după care LUMEA DE SUB CER funcționează.

Regatul zeului nevăzut

But thought’s the slave of life, and life Time’s fool,
And Time, that takes survèy of all the world,
Must have a stop.
Dar gândul este sclavul vieții și viața e nebunul Timpului
Și Timpul, care controlează întreaga lume,
Trebuie să poata fi oprit.
William Shakespeare (presupus aprilie 1564, berbec), Henry IV, Partea I, Act V, scena IV

Dacă înlocuim termenul de lume subpământeană cu mai logica lume INFERIOARĂ, „de dedesubt”, sau „de sub cerul” lui Zeus, unde sufletul fecioarei a fost răpit de domnul morții, primul fiu al Timpului, regatul lui Hades luminat de făcliile lunare ale lui Hecate și flăcările râului de foc al soarelui care „se învârte în jurul pământului” (PLAT?), străbătut de apele durerii, uitării și urii, unde plopii și sălciile își leapădă fructul înainte de vreme, ar putea descrie chiar PLANETA pe care ne aflăm. În fața intrării stăteau durerea, neliniștea, bolile, bătrânețea, frica, foamea, somnul, agonia și moartea, alături de vinovăția pentru plăceri. Dincolo de prag se aflau războiul, furiile (erinies) și răzbunarea (nemesis). În apropierea porților mai mulți monștrii păzeau ieșirea: centauri (forțele animalice din om), gorgone (monștrii mentali), hidra din Lerna cu multe capete (dorințele de avere și consum), harpiile (paraziții inimii) și (c)himera (iluziile). În mijlocul tuturor se înălța un ulm în care vise false erau agățate sub fiecare frunză. Fioros tablou dar nimic din ce să nu se regăsească și în această realitate! Infernul zeului invizibil era chiar aici, în mijlocul nostru! Ținutul lui Hades mai era numit și tărâmul umbrelor și într-adevăr, umbrele ne urmează peste tot în acest loc.

Lumea de dincolo era împărțită în mai multe regiuni:

1.            Tartarul era descris ca fiind atât de departe de pământ pe cât era pământul sub cer. Noaptea era turnată în 3 rânduri în jurul lui iar deasupra lui creșteau rădăcinile pământului și ale mării nerecoltate. Acolo erau închiși titanii și cei mai păcătoși dintre muritori.

2.            Câmpiile crinilor unde sufletele obișnuite și indiferente, cele mai numeroase, trăiau o existență monotonă, robotică, dincolo de bine sau rău.

3.            Câmpiile tristeții pentru cei care și-au irosit viața într-o dragoste neîmpărtășită, ca Phaedra „cea strălucitoare” îndrăgostită de Hipollytus, fiul soțului ei Theseu, care a respins-o.

4.            Insula fericitilor, Elysium, rezervată semi-zeilor și eroilor aleși de zei să trăiască o viață binecuvântată și fericită, să nu muncească și să se delecteze numai cu ce le aducea bucurie. În miturile grecesti se menționa explicit că cei apreciați de zei erau admiși acolo, mai degrabă decât cei neprihăniți sau merituoși! O, Champs Elysees!

5.            Și în sfârșit Insula Norocosilor (Fortunate), pentru cei care, după ce au fost binecuvântați să se renască de 3 ori și să trăiască  de 3 ori în Elysium, primeau dreptul la o viață eternă în paradis.

Se înțelege că toate aceste regiuni ale Infernului erau de fapt dimensiuni mentale arhetipale.

3 fii ai lui Zeus erau adminstratorii și judecătorii acelei împărății: Minos, Rhadamanthis și Aeacus. Ei au creat legile care guvernau acolo, după care judecau faptele sufletelor morților în așa fel încât să NU primească recompense pentru bună purtare cei pe care-i prigoneau și nici să nu fie pedepsiți pentru faptele rele protejații lor.

Aeacus era fiul lui Zeus și a insulei Aegina, care deținea cheile lumii de jos și judeca sufletele oamenilor din Europa. Rhadamanthis era fiul lui Zeus și al Europei, răpită de Zeus sub forma unui taur alb; domnea în Elysium și judeca sufletele oamenilor din Asia iar fratele său Minos era judecătorul suprem. Taurul alb care nu a fost sacrificat pe altarul lui Poseidon s-a împerecheat cu Pasiphae (LUNA), soția lui Minos, și aceasta a dat naștere monstruosului și crudului Minotaur. Numele lui Rhadamanthis provenea din “baghetă” sau “profet” și “invincibil, nemaiauzit” sau “cuceritor cu putere mare”. Numele Minos semnifica “rege” sau “ascet” și era identificat cu Manu al indienilor, părintele umanității. Era portretizat ca un tiran crud și fără inimă, care folosea tinerii atenieni pentru a hrăni Minotaurul.

Se poate ușor recunoaște ierarhia socială din realitatea contemporană în aceste descrieri mitologice! Este posibil ca în vârful ei să se afle 3 ființe obscure aflate în serviciul zeilor? Ar fi simbolizate pe bancnota de 1 dolar în triunghiul cu vârful în sus (observați că este plat spre deosebire de partea de jos a piramidei în 3D) cu ochiul interior al lui Horus (granița acestei lumi) situat la distanță de trunchiul de piramidă de sub el ce reprezintă straturile societății umane.

Hermes conducea sufletele în casele lor din regatul lui Hades cu bagheta lui de aur, deci prin MAGIE!

 „Ignorance is the curse of God; knowledge is the wing wherewith we fly to heaven.” – Ignoranța este blestemul lui Dumnezeu; cunoașterea este aripa cu care zburăm spre cer. William Shakespeare

Intrarea și ieșirea din regatul zeului nevăzut puteau fi înfăptuite numai pe calea magiei și cu ajutorul unor substanțe secrete cu proprietăți psihotrope. De aceea Hermes, zeul alchimiei și al magiei și Hecate, zeița lunară a vrăjitoriei erau păzitorii trecerilor și călăuzele călătorilor în acea tranziție. Hypnos, „somnul”, era fratele geamăn al lui Thanatos și locuia împreună cu el în tărâmul de jos. Iar Pasitheea, „relaxarea, meditația, halucinația” (pasivitatea), cea mai tânără dintre grații, era soția lui.

Alice care cădea prin gaura de iepure în țara minunilor și pătrundea de cealălta parte a oglinzilor, la fel ca Narcis care își admira imaginea în oglinda apei până s-a confundat cu ea, sunt minunate povești revelatoare despre această lume paradoxală, narcotică și iluzorie. Lewis Carroll (27 ian 1832, vărsător) nu a ales întâmplător acest nume;  Alice provine din anticul „Aletheia”, eonul adevărului!

Conform miturilor străvechi, pământul plat (PLANETA), închis sub bolta cerească înstelată era înconjurat de un zid uriaș de gheață. Trupul eonului înțelepciunii, Sofia, a fost atras în aBIS (tărâmul recurent de jos) cu ajutorul luminii ei (spiritul) răpite de Horos iar conștiința ei divizată a fost amețită sub vraja agoniei mentale (narcissus).

Miturile sunt alegorii care ne reamintesc cunoașterea interzisă. Cuvântul secret provine din latinescul „secretus” derivat din „secernere” și însemna a separa sau a cerne. Prin urmare, secretul presupune discenământ. Până la urmă experimentăm un mare joc cosmic în care EROII sunt înCERCați să aleagă INTELIGENT între Adevăr și minciună. Și nu oricine poate deveni EROU.

„Hell is empty and all the devils are here.” – Iadul este gol și toți demonii sunt aici. William Shakespeare

„Steaua va apărea în curând. Atunci cei care pleacă vor pleca iar cei care se întorc se vor întoarce. ” Alchimia sufletelor, sez.1, ep.19

Venus este una dintre cele mai oculte, fascinante și totodată paradoxale planete ale sistemului solar și are cea mai puternică influență asupra pământului. Este singura care se rotește în sensul acelor de ceasornic.

Egiptenii au simbolizat-o prin Ankh, uniunea dintre principiul masculin cu cel feminin, amuleta pentru Viața veșnică și unificarea forțelor Universului, puterii soarelui, apei, aerului și pământului. Forma asemănătoare cu o cheie sugerează capacitatea sa de a descuia porțile morții.

Pitagora o numea pe Venus „Sol Alter” (Alt Soare). Titanii din mitologia greacă erau conectați prin intermediul ei, ca fiică a lui Uranus. 

1 ciclu venusian este egal cu 8 ani pământești, în care formează 5 conjuncții cu pământul, puncte sinodice. Prin cele 5 noduri, traseul venusian înscrie pe cer o pentagramă cu vârfurile în anumite zodii pe cercul zodiacal. Raportul de 8 la 5 (8 ani pământești : 5 cicluri sinodice venusiene) dă constanta „phi” (1,618 …), proporția de aur care se reflectă și în secvența Fibonacci. Venus apare ca luceafăr de dimineață pentru 266 de zile și apoi ca luceafăr de seară pentru alte 266 de zile. Perioada de gestație la om este de 266 de zile!

Venus retrogradează în spatele Soarelui de 2 ori la fiecare 8 ani pământești. Traseul pe care îl parcurge în spatele Soarelui alcătuiește forma unei perechi de coarne de vacă pe harta celestă. De aici provin căștile vikingilor și toate celelalte reprezentări cu coarne cu care Venus a fost uneori asociată, ca Isis sau Hathor.

O anume configurație dintre Mercur, Venus și Soare față de Pământ era cunoscută în trecutul îndepărtat sub numele de Shekina. În acel moment cu totul special, Venus și Mercur erau văzuți de pe Pământ ca o singura stea foarte strălucitoare. Acest lucru se întâmpla la fiecare 480 de ani, la finalul unui parcurs de 12 x 40 de ani corespunzător cu 5 cicluri venusiene (8X5=40). Se presupune că una dintre aceste conjuncții ar fi avut loc în anul 4 înainte de era noastră și era asociată cu Steaua din Betleem care ar fi marcat încheierea erei astrologice a berbecului. Perioada misterioasă de 40 de ani în care se desfășoară 5 cicluri venusiene are profunde înțelesuri ezoterice: 40 de ani în deșert, 40 de zile de post, 40 de zile și 40 de nopți ale potopului, 40 de zile ale lui Buddha sub copacul Bodhi…

Împreună cu Soarele, la finalul dansului celor 12 orbite, Venus desenează în jurul pământului floarea vieții, supranumită „trandafirul lui Venus”. Floarea vieții conține modelele creației, așa cum au apărut în vortexul „Marelui abis”, din gândul Creatorului, începând cu Sămânța vieții, continuând cu următoarea structură sferică, Oul Vietii, apoi cu Fructul Vieții, din care se dezvoltă toate sistemele energetice.

În aspectul de călătoare între lumi, Venus era deci asociată cu Mercur iar în cel de forță crudă a naturii, creatoare și distrugătoare a Lumii cu Marte, astfel că pentru ea zodiile Fecioarei și Scorpionului erau sacre, precum și Sirius, ca luminator al destinului și karmei. Shekina ar putea fi considerată manifestarea astrală a ființei cosmice (energiei) cunoscute la indieni sub numele de Shakti, ca suflet sau casă a lui Dumnezeu.

În kabbala, Shekina era deci un fel de versiune a zeiței indiene Shakti, adică sufletul feminin al lui Dumnezeu, care nu putea fi complet până când nu se reunea cu ea. Kabbaliștii considerau că tot răul Lumii provenea din faptul că dumnezeu, nu se știe cum, ar fi pierdut-o pe Shekina, sursa întregului univers și ar fi rămas astfel fără casă. Numele Shekinei semnifica în ebraică „SPAȚIU de locuit”.

Shekina era cea care îi conferea soțului ei forța și abilitatea creatoare. Când Shekina l-a părăsit pe dumnezeu, ea a fost înlocuită de Lilith, „femeia nopții”, pentru a-i oferi în continuare putere creatoare. În Zohar se spunea că Lilith ar fi fost cu dumnezeu când au fost create animalele și primul om androgin. Numele ei provenea de la floarea de lotus (lilu) care simboliza sexualitatea marii mame dar era totodată asociată și uitării, prin filiația greacă lethe. În mitologia sumeriană, casa pământeană a lui Lilith ar fi fost Babylonul („poarta zeilor”), în grădinile suspendate ale Semiramidei, construite de Nabucodonosor pe structura unui templu închinat lui Marduk, ucigașul marii mame devenit stăpânul pământului.

Se spunea că „Babylonul a fost o cupă de aur în mâinile Domnului, care a îmbătat întregul pământ; națiunile au fost amețite de vinul ei; din cauza asta națiunile au înnebunit”. (Jeremiah 51:7)

(„Babylon hath been a golden cup in the LORD’s hand, that made all the earth drunken: the nations have drunken of her wine; therefore the nations are MAD”)

În timp ce Shekina a dispărut cu totul din religia creștină, în toate marile mitologii o regăsim pe Lilith în diferite ipostaze: zeița Kali la indieni, care dă și numele perioadei întunecate pe care o traversăm, Kali Yuga, Innana, Semiramis sau Ishtar la sumerieni, Hecate și Persephona la greci sau Nephthys, geamăna întunecată a zeiței Isis, la egipteni.

Dar cele 2 aspecte ale marii mame, par în cele din urmă să aparțină aceleiași entități, ca 2 fețe ale aceleiași medalii. După cum și partea masculină manifesta aceleași 2 ipostaze, cea luminoasă și cea întunecată, ca doi frați aflați mereu în război.

Conjunția dintre Venus și Mercur a fost asociată și cu steaua lui David (hexagrama), pecetea și templul lui Solomon din anul 967 î.Hr. Hexagrama de altfel reprezintă uniunea perfectă dintre principiul masculin și feminin. Ar mai fi reapărut și în 472 d.Hr., cam pe vremea sfârșitului Imperiului Roman.

Dar… în România, în Munții Făgăraș, nu departe de piramidele de la Sona, într-o GROTĂ,  se află un „templu”  de origine dacică precreștină, numit S(h)inca Veche, ce pare a fi și un observator astronomic străvechi, deschis ca un ochi înspre cer, la capătul  unui tunel spiralat în formă de șarpe. Poate că în anumite momente astrale acolo s-ar fi reVĂRSAT strălucirea Shekinei! Pe pereții de piatră din interiorul templului este desenată de altfel „steaua lui David”, hexagrama, cu un simbol primitiv asemănător cu „yin-yangul” asiatic în centrul ei! Deși confiscat de biserica creștină, simbolul crucii lipsea cu desăvârșire în acest primitiv și enigmatic așezământ. Legătura lingvistică între SHEKINA și anagrama SHINCA este destul de evidentă!

Locașul mai este cunoscut și sub numele de „templul ursitelor”. Și deci, ce legătură ar putea fi între ursa mică, ursită, Shekina, Shinca?…

Steaua Polara sau steaua nordului este cea mai strălucitoare stea din coada constelației Ursei Mici (Carul Mic), înconjurată de uriașa Constelație a Dragonului (Draco). Este o stea dublă formată dintr-o gigantică galbenă si una pitică, cunoscută și sub numele antic de Mari, Doamna noastră sau Stella Maris (steaua mării), asociată fecioarei Maria. I se atribuie rolul de stea călăuzitoare a călătorilor pe ape, nemișcată fiind pe cerul nopții ce se rotește în jurul ei. În mitologie, Steaua mării, regina cerurilor o simboliza pe creatoarea primordială a lumii, fecioara mamă a soarelui și a lunii care își transmitea lumina în dimensiunile inferioare prin intermediul lor. Ar putea fi asociată și cu „femeia îmbracată în soare” din apocalipsa biblică.

În vocabularul arhaic românesc „ursa” denumește atât constelatia celestă cât și zâna ursitoare, ca și cum casa ursitelor s-ar fi aflat în constelația stelei nordului. A ursi, devenit urzit la războiul de țesut, însemna a toarce firele, urzeala pentru țesătura vieții. În horoscopul personal, Nodul Nord indică punctul de împlinire a destinului. Steaua polară este canalizată în mare măsură de Saturn (TIMPUL) și, parțial, și de Venus (frumusețea și iubirea), în rolul de busolă a sorții. Polaris este localizată în zodiac la 28 gr. în Gemeni, pe ARCANA PAPEI V din Tarot și deci, potențial deosebit de activă într-un an al Papei (2023/2032)! Domeniul personal în care ne aflăm sub influența gemenilor ne ajută să înțelegem modul în care energia stelei nordului ne ghidează și luminează drumul în viață.

Și atunci casa stelară a ursitelor din constelația Ursei Mici ar putea avea o reflexie pământeană la SHINCA! Iar arcul carpatic asemănător unui dragon ar oglindi constelația Draco ce înfășoară și protejează ursa mică pe un teritoriu ce în antichitate purta numele de D(R)ACIA și ai cărei locuitori se numeau GEȚI, copiii mamei GEEA, ai MA-GIEI!

Actualul ciclu de 8 ani de formare pentagramei din interiorul ROSEI VENUSIENE a început în iunie 2020, ÎN PLINĂ PANDEMIE, sub semnul lui Venus PANDEMOS … ori PAN-DEMONIUM, cum era denumită în spectacolul de deschidere a jocurilor Olimpice de la Londra, din 2012! Datele de mai jos marchează punctele importante de pe acest traseu:

PETALA 1:
Iunie 2020 – Venus retrograd
Martie 2021 – Venus direct
PETALA 2:
Ianuarie 2022 – Venus retrograd
Octombrie 2022 – Venus direct
PETALA 3:
August 2023 – Venus retrograd
Iunie 2024 – Venus direct
PETALA 4:
Martie 2025 – Venus retrograd
Octombrie 2026 – Venus Sta direct
PETALA 5:
August 2027 – Venus retrograd
Iunie 2028 – Venus direct

Shekina și Arcana XVII, Raiul din Tarotul de Marseille. Această arcană ce aparține zodiei Vărsătorului arată o femeie goală sprijinită în genunchiul stâng, pe malurile apelor Timpului. Ea toarnă din 2 ulcioare apa vie și apa moartă, stând sub un cer înstelat dominat steaua uriașă, strălucitoare a Shekinei înconjurată de celelalte 7 stele care ar putea simboliza fie ursa mică, fie grupul Pleiadelor, în care sunt concentrate arhetipurile feminității. Oricum, ambele formațiuni stelare sunt situate în prezent în zodia Gemenilor patronată de Mercur. Și deci, arcana XVII vestește zorii noii ere a păcii și adevărului care eliberează calea OM-MEGA spre desăvârșirea lumii pământene, atunci când Mercur se va reuni cu Venus. Steaua magilor ar putea fi văzută numai dimineața devreme, înainte de răsăritul soarelui sau la apus.

„Ce unește oamenii? Oștirile? Aurul? Flamurile?  Nu, poveștile. Nu e nimic pe lume mai puternic decât o poveste bună. Nimic nu-i poate sta în cale. Niciun vrăjmaș n-o poate înfrânge. ” Game of Thrones, seria 8, ep.6

Numele Manole provine din EmanuEL și deși este tradus de obicei prin filieră ebraică „Dumnezeu e cu noi”, eu prefer să-l interpretez mai degrabă ca „MÂNA Dumnezeu”, care avea MENIREA să ridice „CASA Dumnezeu” (e-manu-EL); iar în legenda românească EL chiar apărea ca un mare MEȘTER artizan, ce pe ARGEȘ în jos conducea 9 meșteri mari, calfe și zidari! În timp ce Ana face referire la cer, în greacă fiind un prefix cu sensul de “sus“. Cuvântul în sine reflectă o OGLINDĂ, în care ce e sus e asemenea cu ce e jos, e ANA-LOGIC. La sumerieni, zeul suprem al cerului se numea ANU, existența lui fiind UNA cu pământul, Ki sau Gi, pe care îl oglindea în înalt.

Balada Meșterului Manole este o poveste inițiatică unică, la fel ca Miorița, în care simbolurile străvechi ale creației sunt transmise peste GENE-RAȚII. Și această poveste spune că, la porunca lui NEGRU-VODĂ, din întunecimile lui, 10 MAEȘTRI constructori, BĂRBAȚI puternici și pricepuți, au fost chemați să ridice o “MONASTIRE naltă cum n-a mai fost altă“, loc de POM-MENIRE a lui, deasupra unui ZID părăsit și neisprăvit. Dar orice lucrau Ziua, Noaptea se surpa! Creația lor era NETOCMITĂ, nu putea dura până când, așa cum șoapta de sus i-a GRĂIT în VISUL lui Manole, nu JURAU, ZĂU AȘA, să jertfească în ZIDUL monastirii, o FEMEIE VIE, cea mai iubitoare, fie soțioară, fie surioară. Și desigur, pentru că MANEA era cel mai mare dintre meșterii zidari, a lui soțioară venea, neputând fi oprită nici de ploaie, nici de vânt, în dorința ei NEABĂTUTĂ de a potoli FOAMEA și SETEA de creație a soțului ei, fără să știe că EL JURASE să o ZIDEASCĂ în peretele unei biserici ca să-și împlinească VISUL, ca opera lui să DĂINUIE peste TIMP. În timp ce Ana era MÂNATĂ de IUBIRE, Manole nu dorea decât POMENIRE, neînțelegând că sacrificându-și iubirea, își sacrifica însăși VIAȚA sa, precum și a copilului său nenăscut! Căci în final:

“De pe-acoperiș,
Mort bietul cădea!
Iar unde cădea
Ce se mai făcea?
O fântână lină,
Cu apă puțină,
Cu apă sărată,
Cu lacrimi udată!“

Și acum să ne întoarcem foarte departe în TIMP, pe  la începuturile creației.

Povestea mitologică a creației a început în KHA-OS, unde Nix (noaptea) și ERebOS (întunericul) se întindeau deasupra lui Tartarus-ABYSS (tăria, FUNDUL PĂMÂNTULUI).

Nu exista un cult al KHAOS-ului în vechea Grecie, era descris doar ca “zeița fără mituri”. Puține scrieri făceau referire la ea. Hyginus considera că, fiind constituită din umezeală și ceață, ea a fost deopotrivă originea nopții și a întunericului, dar și a luminii și zilei, Aether și Hemera.

ABYSS rezonează cu BYTHOS-profunzimea, eonul primordial al gnosticilor care împreună cu Si-GE (GE-EA grecilor, GI sau KI a sumerienilor), tăcerea, au creat Pleroma, tărâmul inefabil de la originea lumii. G adăugat în fața șirului de vocale simboliza „de ambele sexe” în timp ce forma „aeaea” ar fi putut reprezenta femininul de la „aeon”, arhetipurile eterne, dinafara timpului. Ca entitate androgină primordială, Geea l-a emanat din ea pe Uranus, din fundul pământului în fundul cerului (!) și împreună au GEnerat apoi primele 6 perechi, F/M, de forțe cosmice.

În Cartea secreta a lui IoAN, creatorul transcendental era „monada”, un DUH invizibil ce domnea în infinit. Din sursa divină, erau emanați în pereche (F-M) EONII sau tărâmurile eterne. În gnosticism, eonilor le erau atribuite diferite calități ale divinității iar totalitatea acestor prime emanații, identificate cu nume, forma Universul ARHETIPAL sau Pleroma.

Primul astfel de tărâm care s-a desprins din necunoscut ar fi fost mama divină, numită SiGE, Helena sau Ennoia, IDEEA. Din ea a fost emanat Bythos, profunzimea și împreună au creat prima pereche de gemeni sacri, Nous, mintea universală și Aletheia, adevărul.  Au urmat în ordine Logos – povestea (M) și Zoe-viața (F), Anthropos-bărbatul (M) și Ekklesia, spațiul sacru, biserica (F). Aceste perechi erau totodată opuse și complementare. Deci Nous-mintea se opunea Aletheiei adevărului și exprimau arhetipurile minciună vs adevăr; Logosul, povestea FĂRĂ suflare de VIAȚĂ se confrunta cu Zoe, LUÂNDU-I viața, după cum bărbatul se opunea spațiului sacru, CALEA pe care dorea să o cucerească și stăpânească. Dacă ne concentrăm atenția asupra acestor arhetipuri, vom observa că expresia ”eu sunt calea, adevărul, viața” nu aparținea Logosului, căruia i-a fost atribuită, ci fusese FURATĂ de la eonii de pe linia feminină a Aletheei-adevărul și redusă la o simplă minciună. Fiindcă cele 3 doamne ale căii mistice spre adevăr și viață eternă – Ekklesia, Zoe și Aletheia – se situau înafara Logosului și a minții universale.

Deci ultimii eoni din dimensiunea Pleromei, Anthropos și Ekklesia, au creat în continuare alte 2 dimensiuni înafara pleromei: decada, dimensiunea perfecțiunii arhetipale, care cuprindea 10 arhetipuri formate din 5 perechi de eoni și dodecada, 12 arhetipuri formate din 6 perechi de eoni. Ultima pereche din dodecada a fost constituită din Sofia-înțelepciunea și Theletus-dorința. Dodecada mai conținea și arhetipurile protectorul-credința, tatăl-speranța, măsurătorul-iubirea, rugăciunea-inteligența și ecleziastul-fericirea/binecuvântarea; toți acesti eoni fuseseră generați din perechea originară, Anthropos-Ekklesia.  În Corpus Hermeticum, Hermes Trismegistos afirma că dodecada ar fi și sursa celor 12 tipare distructive, ale tuturor suferințelor omenești: neștiința, mâhnirea, lipsa de măsură, desfrânarea, nedreptatea, lăcomia, greșeala, invidia, înșelătoria, mânia, pripeala, răutatea (CUTIA PANDOREI).

Ultima dintre eonii feminini ai dodecadei, SOPHIA, a căzut în AGONIE MENTALĂ din cauză că și-ar fi integrat geamănul masculin, pe THELETUS-DORINȚA. Ea exprima atributul înțelepciunii și a fost ZIDITĂ, ÎNCHISĂ într-un corp material dureros, ca urmare a dorinței nestăvilite de a cunoaște IUBIREA. Dimensiunea Sofiei constituită din 12 arhetipuri ar putea fi asociată celor 12 constelații care alcătuiesc zodiacul. Aceste constelații sunt de asemenea grupate în perechi complementare: berbec-balanță, taur-scorpion, gemeni-săgetător, rac-capricorn, leu-vărsător, fecioară-pești, sistemul zodiacal CIRCUlar nefiind altceva decât închisoarea Sofiei, simbolizată și de CASA DUMNEZEU, arcana XVI din JOCUL DE TAROT! În această arcana, LUNA DESCHIDE ușița prin care FEMEIA reușește să iasă dintre zidurile în care a fost sacrificată, în timp ce MARELE MEȘTER al DORINȚEI se aruncă în golul de sub el, copleșit de singurătate și înCERCat de remușcări. Luna nouă a Peștilor din 20.02.2023, oglindită în apele terestre, se va așeza pe arcana trezirii spirituale, unde Judecata XX sună glorioasă trâmbița într-o dimineață de iarnă și ne bate insistent la ușa închisorii! Deschide ușa creștine…