Misterul lui Lilith

Din perspectivă mitologică, echinocțiile de pe axa Berbec – Fecioară ar fi porțile temporale de intrare/ieșire din lumea zeilor în lumea oamenilor, revelate de mitul Fecioarei răpite de domnul regatului infernal, Hades-Pluto, cu acordul tatălui Zeus-Jupiter. Ele au fost sărbătorite în Grecia Antică, timp de vreo 2000 de ani sub forma Misterelor Eleusine, un cumul de ritualuri secrete cu durata de 21 de zile, dezvăluite de mama îndurerată a Fecioarei, în timpul periplului său în lumea oamenilor. În Tarot, această poveste a  sciziunii originare din cadrul familiei sacre a fost conSEMNATĂ în misterul Îndrăgostitului, arcana VI, unde personajele principale ar putea fi asociate cu Demeter-Hades-Core/Persefona, într-unul dintre straturile simbolice, poate cel mai vechi.

În mit, Core/Persefona, fiica mamei pământului, Demeter, călătorește dintr-o dimensiune într-alta, între viață și moarte, asistată de lumina torțelor lui Hecate, ipostaza greacă a lui Lilith, Luna Neagră. De aceea, în spatele Erosului din arcana VI se ascunde CRANIUL ALB. umbra invizibilă a domnului morții. Conform mitului, Core/Persefona a fost păcălită să se întoarcă periodic la el cu ajutorul semințelor de rodie, adică a atracției erotice, prin care hâdul dar potentul Hades, deghizat într-un Soare arzător, pasional, asociat cu Phlegethon, râul de foc care străbătea Lumea de dincolo, a reușit să corupă Fecioara, Sufletul mamei pământ. La fiecare întoarcere, spiritul ei adormit era scăldat în apele lui Lethe, râul uitării și reîntrupat în Lumea lui consumată de griji, boli, conflicte, suferințe și morți.

Lilith tocmai a trecut printr-un asemenea punct de jocțiune dintre zodiile Fecioară-Balanță. La luna nouă a Racului, din 6.07.2024, abia intrată în Balanță, a perceput ușor  chemarea mamei primordiale, Ceres, aflată în retrogradare pe Mijlocul Cerului,  venind în întâmpinarea fiicei, sprijinită de luna albă Selena din Gemeni. Cu BINEcuvântarea tatălui, Lilith a pornit încă odată pe calea de eliberare de SINE din infernul  emoțional al soțului ei. Timp de câte 9 luni urmează să tranziteze cele 6 zodii ale planului metafizic, bucurându-se de protecția divină. Aceste 9 luni x 6 zodii totalizează 54 de luni de renaștere a principiului feminin, un ciclu complet de moarte și renaștere fiind format deci din 54+54=108 luni. De aici provin probabil ritualurile repetitive de 108 invocații, folosite în diverse sisteme religioase. Numerologic toate aceste cifre se reduc la 9, semnificând atât perioada de gestație la om, cât și perioada de 9 ani în care Lilith parcurge zodiacul, precum si cei 9 ani la care se inversează axa Nodurilor lunare de destin, toate aceste periodicități fiind create de ritmurile Fecioarei Negre, în timpul călătoriei ei dintr-o lume într-alta. Istoria se TOT repetă până când va putea fi înțeleasă.

Deci ciclul de 54 de luni pe care Lilith l-a inițiat acum se va înCHEIA în anul 2028, anul Roții Fortunei, când EA va bate din nou la poarta Sfinxului, urmându-și soarta ce va forța oMENIREA să treacă printr-o profundă schimbare de mentalitate (28=10, 2028=12, Spânzuratul).

Lumile celor două personaje mitologice arhetipale, Bărbatul și Femeia, erau despărțite de o punte onirică fragilă iar intrările și ieșirile erau păzite de Sfinxul cu ochii, urechile și gura închise, cu ghicitorile lui de viață și moarte. Intrarea în lumea infernală se făcea prin intermediul florii de narcisă, deci prin HIPnoză iar întoarcerea în lumea zeilor era oferită de creanga de aur, simbol al vâscului ce creștea numai pe vârful mărului de aur din grădina Hesperidelor, nimfele înserării, de la apus de Soare.

Lumea LUI solară era materială, rațională, PRAGmatică, ierarhică și conflictuală, de pământ și foc, simbolizată în Tarot de arcanele inferioare, în care EL vroia să conDUCĂ pentru a putea avansa.

Lumea EI lunară era spirituală, intuitivă, METAfizică, fluidă, introspectivă, pacifistă și contemplativă, de aer și apă, formată din arcanele superioare, din care EA trebuia să coboare pe Roata Fortunei, de sub picioarele Sfinxului, pentru ca EL să poată urca.

Contradicțiile de moment

Deci, în mod paradoxal, Lilith, trecând prin portalul Sfinxului, se reîntoarce în Lumea ei de întuneric și ceață, tocmai acum, când în Lumea fizică EL se manifestă plenar în lumină, la nivelul zodiilor Rac și Leu, îndrăgostit de viteză și aventură fără limite, strălucind înfierbântat în ochii admiratorilor săi. După ce EL i se va alătura în zodia Balanței, Lilith va deveni mult mai tolerantă și împăciutoare cu partenerul de drum iar EL mai predispus la introspecție și răbdare. Deocamdată poate să fie extrem de neMULȚUMITĂ și contrariată de atitudinile, jocurile și căutările LUI.

La Luna Îndrăgostitului

Deci în noaptea de 6.07.2024 (6-7-6) la h 1:56 (1:11) a avut loc Luna nouă în zodia Racului, pe arcana Îndrăgostitului, în anul Îndrăgostitului, la ora Magiei depline, activând  cu PUTERE Soarele de la miezul noptii (Magicianul 1), asistat de Sirius, steaua albastră a Sufletului și Luna neagră (56=11) opusă Lumii negre, neptuniene a Peștilor! Momentul a creat tot felul de opoziții:

  • Marte din Taur pe arcana Împărătesei, aliat cu Saturn din Pești, în opoziție cu Pallas Atena din Scorpion, de pe Arcana fără nume
  • Jupiter conjunct cu Aldebaran, steaua regală a iluminării pe Împărat opus lui Antares, steaua războiului de pe Temperanță
  • Grupul Lună, Soare, Sirius de pe arcana Îndrăgostitului opus lui Ceres retrograd de pe Casa Dumnezeu
  • Lilith din Balanță, de pe arcana Roții Fortunei opusă lui Neptun în Pești, de pe arcana Lumii

Pentru toate aceste opoziții exista șansa de a deveni complementarități, mai ales că aspectul de Lună nouă s-a format la gradul 14:23, sub protecția Temperanței, dublată de energia Papei. Împărăteasa poate găsi forța și înțelepciunea interioară de a-și recunoaște, rafina și transcende tulburările de personalitate, Împăratul își poate ilumina mintea pentru a aduce pace și iubire în loc de război, Îndrăgostitul își poate lăsa Sufletul să zburde liber pe înălțimile iubirii neîngrădite de convenții și prejudecăți, Lilith poate întoarce roata iubiților întârziați de câteva vieți încoace iar Nebunul poate persevera în căutarea fericirii, hotărât și încrezător în capacitatea de a înDEPLINi o Lume mai bună.

În final totul e bine când se termină cu bine!

Lilith contra Lilith

De ziua Puterii, 29, din luna și anul Îndrăgostitului, 24/6, cu bineCUVÂNTarea Justiției Divine, 2024/8, pe care nu demult a părăsit-o, Lilith a intrat în sezonul Balanței, unde se dă într-o veselie pe Roata Fortunei X timp de vreo 5 luni de zile, adică până spre finalul anului, punându-ne la grea înCERCare relațiile, în special cele de iubire. Și toți vom avea câte o Lilith ce se contemplează în oglindă, de ambele părți ale Roții. Nici nu bine și-a început călătoria că s-a și aruncat într-o dispută la distanță, de zile mari, cu Neptun din Pești, de pe arcana Lumii! Și de atunci a început gâlceava înțeleptului cu Lumea! Presiunea pe relațiile disfuncționale de 1-la-1 a devenit paroxistică, apele emoționale au dat în clocot și capacul de pe oala cu ciorba gătită la comun a sărit în aer. Cu toate astea, soluția s-ar putea să vină de unde nici nu te aștepți, pentru că Jupiter din Gemeni va aprinde lumina în capul Împăratului, după întâlnirea excepțională cu Aldebaran, steaua regală a iluminării (între 6-15.07.2024). Așa că lucrurile se vor întoarce, măcar pentru o vreme, pe un făgaș mai BINEvoitor și mai ușor de înțeles.

Lilith este vedeta acestei  veri FIERbinți, în care multe cupluri se simt sub un puternic și irezistibil aSALT emoțional! Pe unele le reunește în extaz, pe altele le separă în furie.

Și cine să fie Lilith în mitologia greacă?

Lilith este unul dintre multiplele nume ale divinului feminin primordial. În mitologia sumeriană Nin-Lil era ”doamna vântului”, conSOARTA lui En-Lil, ”domnul văzDUHULUI”, primele progenituri ale zeilor supremi Anu și Ki, similari titanilor Greciei antice, UrANUs și Geea. Probabil că numele ei ebraic este de proveniență sumeriană, pentru că Lilith, femeia înaripată a nopții, încadrată de bufnițe, a fost întotdeauna asociată AERului.

În astrologie, ea reprezintă arhetipul Lunii Neagre și ar putea fi asimilată în mitologia greacă cu Hecate, zeița Lunii cu 3 aspecte și 3 torțe, patroana vrăjitoriei, păzitoarea hotarelor dintre Lumi și luminatoarea regatului infernal al lui Hades.

Hecate era o zeiță lunară de origine tracă. Era divinizată ca mamă a Sufletului cosmic al Lumii și îndeplinea rolul de salvatoare universală (Soteira). Dicta asupra pământului, mării și cerului. Numele ei semnifica „cea care-și controlează voința” sau „cea cuprinzătoare de departe”.

Dar și mai interesantă ar fi GENEalogia ei astrală, ca fiică a lui Perses, titanul „distrugător” și a titanidei stelelor căzătoare, Asteria, asociată cu oniromanția, arta interpretării viselor și astrologia, studiul influenței stelelor asupra vieții umane.

Asteria  (în greaca veche: ”din stele, cea înstelată”), era considerată o punte între cer și pământ, fiica titanilor Coeus (Polus) – cerul și Phoebe, cea strălucitoare, și sora lui Leto, mama gemenilor Artemis și Apollo, copiii lui Zeus, ultimii zei olimpieni ai Lunii și Soarelui. Potrivit lui Hesiod, Asteria ar fi avut un singur copil, această fiică pe nume Hecate. Se credea că Asteria ar fi fost ultima dintre zeii trăitori printre oameni, care a părăsit pământul atunci când omenirea a decăzut în vicii și tot ea va fi prima care se va întoarce, pentru a iniția și proteja procesul de vindecare, atunci când Lumea va fi pregătită să renască.

Deși Hecate era considerata o zeiță fecioară, Hermes, replica sa masculină, mesagerul zeilor și călăuza morților, cu care are evidente asemănări, era menționat ca fiind soțul ei. În acest aspect, mitul elen se apropie de varianta creștină în care Lilith ar fi părăsit Raiul însoțindu-se cu Samael, îngerul morții.

Suntem în anul Îndrăgostitului și arhetipul lui Lilith-Hecate, ce tocmai se insinuează în zodia relațiilor, rezonează foarte ușor cu această energie misterioasă și paradoxală: iubirea inspirată de ea era caracterizată de incertitudine, un pas înainte, unul înapoi, exact așa cum este ilustrată în arcana VI, Îndrăgostitul din Tarotul de Marseille, în care personajul central pare că s-ar afla în dificultatea de a alege între 2 direcții opuse, calea inimii sau a minții, a datoriei.

Deci în momentul în care Lilith intra în Balanță la 0:00gr pe Roata Fortunei, de ziua Puterii 29, la orele arcanelor fără nume în oglindă cu fără număr, 13:31, în apropierea ascendentului de la 6:53gr dar încă pe casa a 12-a secretelor, apropiindu-se enigmatică, în partea opusă Neptun, de pe arcana Lumii, păzea granița cu Berbecul, încercând să-și mențină iluziile funcționale. Soarele conjunct cu mijlocul cerului la 8:35 gr activa arcana Îndrăgostitului, opusă Casei Dumnezeu din fundul pământului, unde secera lui Ceres în retrogradare, ca un semn de întrebare, te pune să te gândești la situațiile dificile de viață în care nu ți-e deloc clar ce ai de pierdut pentru ca să câștigi mai târziu în altă parte! Unii s-ar putea simți în relațiile lor ca într-o închisoare! În orice caz, Nodul Nord al destinului, pe casa 7, la 11:31gr, conjunct cu Luna în tranzit, de pe arcana Nebunului, cere cu insistență descoperirea și asumarea unor căi noi, diferite de cele precedente, în relațiile de cuplu până pe 12.01.2025 .

Aceste conjuncturi astrale puternice și profunde vor afecta în mod special personaje născute în zile de 6, 7, 8, 10, 16, 21, 22, 24, 25, 26, 31 din orice lună sau relații care însumează sau se reduc numerologic la cifrele menționate. Dar până la urmă toti avem aceste arhetipuri undeva pe harta natală așa că, într-o formă sau alta, nimeni nu scapă neatins de vălurile lilitiene ce se întind tăcute peste Lume.

Tranzitul lui Lilith în Balanță: 29.06.2024 – 27.03.2025

Ce caut eu în viața mea?

Momentul 666 se situează între Roata Fortunei, portalul Sfinxului cu întrebările lui misterioase și Arcana fără număr, ce primește sau nu permisiunea de a merge liber mai departe, spre împlinirea destinului său.

Între aceste 2 polarități sunt 2 linii de examinare, ca la UNIVERSitate:

  • Puterea FEMEII BLÂNDE de a înainta neabătută spre destinația Raiului este asistată de mesajele șoptite, DISCRETE ale Papei
  • Perseverența BĂRBATULUI curajos de a-și eXprima cu sinceritate iubirea pentru Lumea miraculoasă reușește să o dezbrace pe aceasta de orice spaimă sau dorință de însingurare

Deci avem 2 MARI triunghiuri astrale care se intersectează pe cer și formează asupra OM-MENIRII ca un fel de FLOARE protecTOARE:

  • unul cu vârful pe luna nouă din Gemeni conjunctă cu Venus la 16 grade și baza pe Psyche sufletul reîntors în Rai și Pars Fotunae, punctul norocului de pe arcana Puterii (conturat cu verde),
  • celălalt cu vârful pe Erosul din arcana Îndrăgostitului la gradul Nebunului 22  și baza pe Neptun, întunecimea Lumii ideale neMAIvăzute  și Pallas înțelepciunea de a depăși programul neDORIT al Morții de pe Arcana fără nume (conturat cu portocaliu).

Deasupra avem EROII:

Împărăteasa Venus conjunctă pe arcana Papei cu Soarele și Luna care-i țin cununa și Împăratul iluminat de steaua răsăritului, Aldebaran conjunct cu Pandora,femeia din umbră căreia i se reveleaza fața primordială ascunsă, de mamă iubitoare și atot-dăruitoare.

Dedesubt avem zidurile  de la fundul cerului, unde mama seCERĂTOARE încă îndurerată de pierderea fiicei se străduiește să se strecoare printre filtrele judecății de la h(ora) 20:02, pentru a se reîntoarce împreună în Rai.

Ce caut eu în viața mea? răsună întrebarea în Mintea Universală din capul Nebunului îndrăgostit, hotărât să-și depășească de această dată destinul de rege decăzut.

Atenție sporită la zilele de: 3, 4 – 5, 6 – 10, 11, 13 – 16, 17 – 21, 22, 23, 24 și 3, 4, 5, 6, 7 din iulie, de la vârful perioadei! În funcție de data de naștere și aspectele din horoscopul personal unele sau altele din aceste zile pot fi mai mult sau mai puțin proEMINENTE!

Pandora, femeia din umbră

Mitul Pandorei descrie procesul de desacralizare a femininului și primul asalt mitologic asupra MaGiei feminine. Arhetipul conține toate suferințele femeii decăzute, create de bărbat pentru a SERVI și a rămâne supusă lui, ca dumnezeu și creator absolut al unei lumi patriarhale. Posesivitate, gelozie, manipulare, dorință de control, abuzuri de putere, frică, ură, înșelătorie, minciună, infatuare, intrigă, ISPITĂ… și altele asemănătoare. În variantă creștină această femeie ARTIFICIALĂ a fost numită Eva, exTRASĂ fiind din coasta unui bărbat de pământ ROȘU, furios și însângerat de moarte, numit Adam și a devenit pupila și partenera lui de călătorie în iad, cu toate viciile închise în pântecul ei de către zeul tutelar. Căci la origine lada ei de zestre ar fi fost de fapt un mare ulcior rotunjit, de forma corpului feminin, numit pithos, nume atribuit de altfel și satirului cu ”pieptul lat” din armata lui Dionysus.

Varianta cunoscută a mitului PANDOREI a fost pusă în ciculație de către HESIOD  (571–574). Femeia, o „fecioară timidă” și nespus de frumoasă, modelată de Hephaestos din lut și ajutată de Atena să se împodobească ispititor, înTRUPA răzbunarea lui Zeus împotriva titanului Prometeu pentru furtul focului de la zei. Pandora fusese trimisă lui Prometeu de soție, la fel de tentantă în exterior ca și calul troian, dar plină de viciile vărsate de zei în interiorul ei. Așa că zestrea cu ”toate darurile” pe care o aducea cu ea era otrăvită! Prometeu, înțelegând capcana a refuzat-o însă la ce bun, căci fratele lui Epimeteu s-a lăsat păcălit și a luat-o de soție. Și așa a adus bărbatul, fără să se gândească la consecințele faptelor lui, toate păcatele în lume în femeia LUI artizanală, aparent IDEALĂ, construită după propriul chip și asemănare: femeia IERARHICA, femeia bărbat, care iată că a devenit predominantă în lumea de azi. În arhetipul Pandorei se află sursa masculinizării femeii contemporane!

Hesiod cel misogin declara: „Din ea este neamul femeilor și soiul feminin: din ea este neamul muritor și tribul femeilor care trăiesc printre bărbații muritori spre marele lor necaz, fără să le fie de niciun ajutor în sărăcia urâtă, ci numai în bogăție” (590–594)

Vasul tradițional denumit  Pithos, era confecționat din ceramica, avea o formă curbată feminină, o gură largă cu capac și putea ajunge la dimensiunea unui om; era utilizat inclusiv ca și sicriu în unele regiuni din Creta și Micene.

Să fi simbolizat chiar Pandora darul otrăvit al tatălui zeilor? OARE? Și care să fie legătura ei cu fecioara Graalului?

Anterior lui Hesiod, în Păsările lui Aristofan se menționa  un cult „pentru zeița pământului, pentru că ea dăruiește toate lucrurile necesare vieții”. Din acea perspectivă, Pandora nici măcar nu reprezenta un nume ci un atribut al marii mame, MaGeea, în calitatea ei de SPAȚIU tridimensional de creație, de PLAN material, spiritual și sufletesc. PLANETA… sau PLANșeta de lucru a Magicianului Soare Copil… din perspectiva Tarotului de Marseille!

Picturi de pe vase, mai vechi decât povestea lui Hesiod, arată cum „Pandora se ridică de pe pământ; ea este Pământul, dătătoarea tuturor darurilor”.

De-a lungul timpului, această zeiță „atot-dătătoare” a fost transformată cumva într-o femeie muritoare „cu de toate-dăruită” (spunea în 1922 Jane Ellen Harrison, în Prolegomena, introducere în studiul religiei antice grecești). Este o diferență semnificativă între cele 2 straturi mitologice atribuite Pandorei.

Și aici, mitul ne întoarce la enigmaticul vas purtat de FECIOARA Graalului în legenda arthuriană, cupa cu elixirul vieții veșnice, care părea să fie și de data aceasta ascunsă în trupul femeii pure, originare! În INIMA Fecioarei! Pentru că Pandora își purta vasul corupt sub braț, în timp ce Fecioara îl ținea în dreptul inimii. Una dintre etimologiile mai puțin cunoscute ale cuvântului Graal face trimitere la ”krater”  din greaca veche, ce desemna un vas mare în care vinul CEREMONIAL era AMESTECAT cu diverse mirodenii!

Prin urmare, AȘA cum arată arcana cu nr. 9, Eremitul, în Tarotul de Marseille, trupul femeii ar constitui însăși CHEIA ce desCUIE misterul cunoașterii adevărului! Iar câteva poziții mai încolo, în arcana cu nr. 17, Le Toille, fecioara dezbrăcată de orice minciună sau acoperăMÂNT, îngenuncheată sub un cer cu 8 stele, simbol al Justiției Divine înDEPLINite, mânuiește cu dexteritate nu unul, ci 2 ulcioare din care dăruiește cu BUNĂvoință în CREAȚIE atât energia luminii cât și pe cea a întunericului.

Tema Pandorei a devenit extrem de activă în tranzitele astrologice încă din anul Nebunului, 2022. Pentru că o regăsim în puncte sensibile, în conjuncturi astrale semnificative, ca un fir roșu care conDUCE FEMEIA spre regăsirea puterii, purității, blândeții, generozității, toate aceste DARURI pe care le-a avut la început, înainte de a fi coruptă de dorințele dominatoare ale bărbatului:

  • 18.01.2022 trecerea nodurilor de destin pe axa Taur-Scorpion, Pandora cj cu NS al trecutului pe arcana XIII fără nume
  • 24.04.2024, Pandora în Taur pe arcana Împărătesei, cj la 22gr cu Uranus, Jupiter și Selena!
  • 12.05.2024, trecerea nodurilor de destin pe perechea Nebun-Roata Fortunei – Pandora la 1gr în Gemeni pe arcana Împăratului
  • 24.05.2024, la Luna Plină a Săgetătorului, Pandora cj cu Soarele Gemeni, pe arcana Împăratului
  • 12.01.2025, la trecerea nodurilor de destin pe axa Pești-Fecioară, Pandora la 7gr pe arcana Șaretei, în Leu se pregătește de reîntâlnirea cu Marte

Deși nu face parte dintre corpurile astrale principale și, de multe ori nu este luată în seamă în analizele astrologice, locul în care se prezintă Pandora într-un horoscop personal are o însemnătate deosebită în mod special pentru înțelegerea  relațiilor de parteneriat vicioase și viciate între femei și bărbați.

Din perspectiva Tarotului de Marseille, un aspect semnificativ este indicat și de tipul de arcană pe care o activează energia Pandorei. Efectul Pandora poate fi extrem de diferit atunci când vorbim de arcane masculine, feminine sau relaționale.

Spre exemplu, Pandora asociată cu una dintre cele 7 arcane feminine în tema astrologică a unui bărbat creează predispoziția ca nativul să considere femeile vicioase la modul general sau chiar să devină misogin. Dimpotrivă, Pandora situată pe o arcană masculină face ca bărbatul să fie ușor de manipulat de către femeile masculinizate.

În tema unei femei, Pandora asociată cu o arcană feminină are efectul de a-i accentua tendințele de masculinizare, în timp ce asociată cu o arcană masculină o poate face pe de o parte extrem de vulnerabilă și temătoare în fața unui bărbat puternic, perceput ca un fel de mic dumnezeu conjunctural, pe de altă parte vicleană și răzbunătoare, simțindu-se slabă și fără apărare în fața lui.

Dar cel mai eficient efect al Pandorei se resimte atunci când se asociază cu una dintre cele 7 arcane relaționale, deoarece coruperea relațiilor de căsătorie este chiar specialitatea ei, din cauza profanării feminității. Un cuplu aflat sub o astfel de influență, fie Ea, fie EL, fie arcana ce reprezintă relația dintre ei, va fi greu să-și găsească echilibrul și, în timp, se va auto-distruge în raport direct proporțional cu pasiunea care i-a adus la început împreună. Toată atracția inițială se transformă în ură. De aceea atunci când ne confruntăm cu relații disfuncționale, toxice, între 2 parteneri ar fi util să ne uităm la poziția și tranzitele Pandorei.

Pandora privită prin oglinda Eremitului amplifică predispozițiile distrugătoare ale arhetipului.

Soluția pentru vindecarea Pandorei ne-o indică la modul general axa caselor implicate în acel tranzit. Astfel, antidotul Pandorei s-ar găsi în partea opusă locului în care se află pe harta natală.

În aceste vremuri privilegiate de final de eră astrologică, Pandora forțează tranziția între descompunerea feminității corupte și recompunerea feminității sacre.

Nemuritorii

Diferența esențială între gândirea masculină, rațională și cea feminină, intuitivă ar fi că savantul bărbat, în accepțiunea de cel care ȘTIE, are nevoie de studii îndelungate și argumente peste argumente pentru a-și demonstra un așa-zis adevăr, lui însuși precum și tovarășilor lui de breaslă; și chiar și atunci mai păstrează o UNDĂ de nesigurață, având în vedere experiența multor CERTITUDINI științifice negate ulterior de alți cercetători, mai avansați ori cu mai multe resurse decât el; în timp ce unei femei cu ASPIrații și INSPIRații de reCUNOSCĂTOARE s-ar putea să-i fie de ajuns câteva cuvinte cheie, cu TÂLC, alături de un pachet de cărți cu 21 de mari mistere din Tarotul de Marseille. Iar Ea nu va avea nevoie să demonstreze nimic nimănui – îi va fi ABSOLUT suficient să ȘTIE!

În zilele acestea ale Papesei am cartea vieții deschisă din nou la capitolul Veșniciei și tocmai ce citesc admirabila lucrare Cheia Nemuririi. Istoria Secretă a Religiei fără Nume scrisă de un tânăr American, bun cunoscător al patrimoniului cultural Greco-Roman și al limbilor antice; după nume s-ar părea că ar avea rădăcini românești, Brian Muraresku. În peste 500 de pagini, autorul se străduiește să demonstreze continuitatea Misterelor Eleusine și sursa ascunsă a Euharistiei din cadrul ritualului bisericesc contemporan, precum și relația specială dintre figura centrală a religiei creștine, Iisus și predecesorul lui de origine tracă, DionIsus. Numeroase note de subsol și un index voluminos de peste 25 de pagini depun mărturie despre incredibila aventură a autorului în munca de dezvăluire a unora dintre cele mai bine păstrate secrete din istoria omenirii: rețetele străvechi ale băuturilor inițiatice cu proprietăți de alterare și extindere a conștienței!

Lucrarea urmărește originile îndepărtate ale riturilor precreștine până în Anatolia, la Gobekli Tepe. Și totuși, autorul nu face nicio referire la spațiul traco-daco-getic, Carpato-Danubiano-Pontic și la faptul că numai în limba română numele zeului extazului ARE EXACT SENSUL pe care îl pretinde: DION-II-SUS. Zeul Ion, sau ființa VIE, cu 2 aspecte (Di-On), e Sus, s-a înălțat prin GRAȚIA viței de VIE și a eliXirului VIEȚII nemuritoare! În unele variante obscure ale miturilor grecești, Dionisus apare ca fiu al Persefonei cu Hades, după răpirea fecioarei în lumea morților iar vinul ar fi fost darul zeului infernal pentru bucuria că și-ar fi dobândit o soție. Vinul infuzat cu diverse plante ce GENErau efecte enTeoGene (ca ființa să FIE pătrunsă de spiritul zeului) ar fi constituit poțiunea magică secretă din multe sacramente antice și, în principal, din Misterele Dionisiace. Templul lui Dionisus era însăși NATURA. Misterele lui se desfășurau pe cărări de munte, în aer liber ori în grote subterane, NOAPTEA, la lumina torțelor. Erau înfăptuite de alaiuri de femei, menade, care dansau sălbatic, îl asistau și îl invocau pe zeul vinului în transele lor extatice! Conform cercetărilor lui Muraresku, euharistia creștină s-ar fi suprapus peste aceste ritualuri mult mai vechi de origine dionisiacă iar rețeta originară a vinului TARE, folosit în primele sacramente creștine, ar fi avut proprietăți psihedelice prin care moartea și învierea ritualică a fiului lui Dumnezeu ar fi putut fi REtrăite de către orice credincios.

Însă dintr-o perspectivă pur feminină, sute de argumente științifice nu ar avea nicio valoare atâta vreme cât intuiția, vocea interioară a LUNII, ar avertiza-o că cercetarea se înDREAPTĂ  pe o pistă greșită. În schimb, când, în ciuda tuturor aparențelor, un adevăr uitat se ascunde pe după o ușă înCUIată, sistemul de alarmă al FEMEII va detecta minciuna iar curiozitatea ei nestăvilită o va face să pornească în căutarea cheii potrivite. Și ce cheie pentru desCIFRAREA misterelor ar fi mai BUNĂ decât LIMBA! Căci vorba dulce mult aduce! …  Dacă Ion-ii-sus înseamnă că s-a suit pe vrejul fermecat al viței de VIE până la cer! Să fie creanga de aur, darul Persefonei ce descuie porțile cerului pentru nemuritori, vâscul infuzat în vinul sacramental și pigmentat și cu alte ingrediente secrete? La solstițiul de iarnă, când Spiritul Solar moare și reînvie după 3 zile din morMÂNTul ceresc, globurile ca niște ciupercuțe roșii cu picățele albe împodobesc crengile veșnic verzi ale bradului!

Cum știți cât îmi place să mă joc cu cuvintele, fiindcă mi se pare că nimic nu revelează mai bine sursele necunoscute ale lucrurilor, vă propun ca temă de meditație numele străvechi al apei noASTRE NOEtice ce curge între 2 tărâmuri, ale vieții și ale morții… și izvorăște din munții Pădurea Neagră, pentru a se vărsa în Marea Neagră: DaNuBios. Și da, și nu, și este și nu este, nici este, nici nu este… de 2 ori și VIE și nevie… bi-io-ni-că!

Iar în ținutul MaRaMu, la limita ARCului CARpatic, Baia cea Mare este așezată la poalele Dealului Viilor, pe malurile Râului Doamnelor!

Pentru că urmează…

în noaptea de 9 spre 10.02.2024, la ora 0:59, Luna Nouă a Lumii Peștilor, între ziua Eremitului, ce se focalizează spre trecut și a Roții Fortunei, ce se rotește spre viitor!

Ca înCHEIEre, menționez cele mai vechi și mai cunoscute mărturii grecești despre geți:

Strabo, Geographica (c. 7 BC – 20 AD): geții trăiau în părțile de est, spre Marea Neagră, atât la sud, cât și la nord de Dunăre…  dacii și geții vorbeau aceeași limbă, la fel ca și tracii.

Herodotus, Histories Book IV XCIII: geții sunt cei mai curajoși dintre traci și cei mai drepți; ei cred că sunt nemuritori …

Vinovăție și Iertare (II)

La români, pasajele de trecere celebrate la nuntă și înmormântare au în comun ritualul „iertăciunilor”. Pentru că, în sistemul social tradițional, MĂRItișul era asimilat morții fecioarei, la fel cum, în misterele eleusine antice, răpirea Corei de către Hades, stăpânul regatului infernal, prin căsătorie o transFIGURA pe fecioară în Persefona, regina morților. Prin urmare, acest angrenaj al vinovăției și iertării depășește barierele dintre viață și moarte, GENErând totodată un pod de suferință între ele. Și atunci când observăm cu atenție sentimentul de vinovăție, devine evident că nu ajută cu nimic la repararea trecutului, ba chiar se poate spune că îl face mai apăsător. Și nu schimbă în niciun fel cursul  evenimentelor traumatice. Inducerea vinovăției servește unui singur scop: controlului și manipulării din partea unui element EXTERIOR de putere. La fel ca și reversul iertării, cu atât mai mult cu cât, de cele mai multe ori se practică o lipsă acută de sinceritate, cu voie sau fără de voie. Impunerea iertării, ca mod de mântuire reflectă, în esență, frica de pedeapsă și speranța că în acest fel ar putea fi ocolită. Este un fel de târguială cu justiția divină care, în perioada medievală a luat forma aberantă a indulgențelor: răsCUMPĂRAREA greșelilor prin intermediul bisericii. Și în acest caz credincioșii (credulii!) puteau repeta la nesfârșit aceleași păcate primind în schimbul unor plăți materiale garanția că le vor fi iertate.

În tot acest circuit este evitată exact învățăTURA principală a experienței greșelii sau păcatului: ÎNȚELEGEREA! Cunoașterea pomului binelui și răului, mai precis a diferențelor dintre ele! De ce s-a produs greșeala? Unde s-a săvârșit eroarea de JUDECATĂ? Și, MAI ALES, orice este definit ca păcat din perspectiva normelor morale omenești este la fel considerat și din perspectiva legilor divine? Acolo se ascunde adevărul! Atunci când eticheta de vinovăție este înlocuită de înțelegere și se trag învățămintele cuvenite, necesitatea iertării dispare și ea. Această acțiune de evaluare presupune o retragere TEMPORARĂ din planul emoțional în cel mental, realizată cu INFINITĂ BLÂNDEȚE. Așa cum arată arcana XI din Tarotul de Marseille. FORȚA izbăvirii de păcate acolo șade!

În modelul mitologic creștin, la care ne raportăm ca societate de 2000 de ani încoace, FEMEIA poartă stigmatul păcatului originar, cel care a declanșat apoi o suită fără sfârșit de alte păcate. Dar și în această privință, lucrurile pot fi interpretate la un nivel mult mai subtil decât ne sunt prezentate. Va să zică, fructul acela cu care femeia ar fi ispitit bărbatul putea să fie nimic altceva decât modul de eXecutare a unei pedepse asupra bărbatului primordial, ca și consecință a unei prime greșeli uitate, NEGATE și trecute sub tăcere. Sub dulceața fructului a fost bine disimulată OTRAVA! Mecanismul pedepsei a creat de atunci încolo tiparul de agresor-victimă-salvator. Și, desigur, călăul a devenit și el condamnat. De fapt, răzbunarea bărbatului asupra femeii în era patriarhatului a fost cât se poate de cruntă și de nemiloasă. Nici vorbă nu putea fi de a-și cere iertare sau măcar de a-și recunoaște greșeala, profund îngropată în subconștientul colectiv. Diferența dintre greșeală și păcat s-a dovedit epocală!

Revenind la arhetipurile din Tarotul de Marseille, să vedem cum își desfășoară ele jocul vinovăției și al iertării,plecând de la arcana Îndrăgostitului. Luna mamă pedepsește Soarele frate pentru răpirea Fecioarei fiice în lumea morților. Cum? Cu săgeata albă, de plumb, a morții din lipsă de iubire, trimisă de mâna fără degete a Erosului. În schimb, cele 5 degete arătătoare, JUSTIȚIARE  ale personajelor din arcana Îndrăgostitului, indică unele spre altele, învinovățindu-se reciproc pentru căderea din grația divină. Arhetipurile implicate în acel scenariu apocaliptic ar fi fost Soare agresor, Venus victimă, Luna când justiție, când salvator. Iar Soarele, devenit demonic și răzbunător, prăjește sistematic sclavii vinovăției cu torța lui cosmică de drac îmPIELIȚAT ori de dragon zburător. Pedepsele lui sunt instrumentate de Marte, cu armele războiului, pedepsele Lunii sunt instrumentate de Venus, cu armele vicleniei.

În termeni pragmatici, în viața de toate zilele, cuplurile formate din Marte și Venus sau Soare și Lună, deși ar reprezenta complementaritățile ideale, sunt dificil de gestionat în realitate deoarece, Marte are tendința de a o domina pe Venus, în timp ce, în contrapartidă,  Luna are tendinta de a se impune în fața Soarelui. Deci, dacă vă întrebați de ce perechile de personaje, fie bărbați, fie femei, născute în zile de 3, 12, 21, 30 cu personaje născute în 4, 13, 22, 31 sau 1, 6, 7, 10, 15, 16, 24, 25, 28 stabilesc relatii dificile, rareori armonioase, ba chiar, de multe ori, conflictuale este pentru că asupra lor planează dinamica ancestrală de vinovăție și iertare. De asemenea, arhetipurile lunare 2, 8, 11, 17, 18, 20, 26, 29 tind să domine arhetipurile solare 1, 6, 7, 10, 15, 16, 24, 25, 28. Iar situația cea mai dezastruoasă apare atunci când 2 arhetipuri concurează pentru atenția și dominația asupra celui de al 3-lea, în special în cazul în care e vorba de același arhetip separat în 2 ipostaze întrupate; de exemplu când 2 puteri lunare ori 2 împărătese venusiene își dispută supremația și posesivitatea asupra unui îndrăgostit solar – cazul clasic de triunghi amoros disfuncțional. Arhetipurile solare 1, 6, 7, 10, 15, 16, 24, 25, 28 își scot și ele pârleala cum pot, supunând de câte ori li se ivește ocazia arhetipurile venusiene 3, 12, 21, 30 care ripostează și ele cu vehemență.  După cum se observă din ecuație lipsesc arhetipurile Eremitului, 9 și cele ale Papei, 5 și 14, pentru că, în diverse momente, ele joacă fie roluri de moderatori sau, câteodată de salvatori universali, fie de judecători și inchizitori. Altminteri, Eremitul se asociază cu Luna și Venus în vreme ce  Papa se aliază cu Soarele și Marte. Mult mai simplu de împăcat și conviețuit ar fi în familii de personaje care aparțin aceluiași arhetip, deși chiar și în aceste condiții, unul dintre ele s-ar putea să-și asume rolul de conducător.

Acestea fiind conSEMNATE, doresc tuturor îndrăgostiților din anul Îndrăgostitului: vânt la pupa, cale DREAPTĂ împodobită cu roze și legănare ușoară în ritm de vals supradimensional, 1,2,3!…

Vinovăție și Iertare?

„THE GATES OF THE SUN : Some say the body is the grave of the soul…The Orphic poets seem to have invented this idea, they believed that the soul undergoes punishment for its sins, and that the body is the prison in which it is incarcerated… until the sentence is served. In the Timaeus we learn that, each soul is assigned to one Star… whoever lives out his appointed time well returns to their home star and lives a blessed and congenial life.” – Platon, Cratylus, Timaeus, 4oob-c – Citat în Peter Mark Adams – The Game of Saturn-Scarlet Imprint (2018)

„PORȚILE SOARELUI : Unii spun că trupul este mormântul sufletului… Poeții orfici par să fi inventat această idee, ei credeau că sufletul este pedepsit pentru păcatele sale și că trupul este închisoarea în care el este încarcerat… până la executarea pedepsei. În Timaeus aflăm că, fiecare suflet este alocat unei singure stele… oricine își trăiește bine timpul stabilit se întoarce la steaua natală și trăiește acolo o viață binecuvântată și plăcută.”

Oare chiar așa să fie?

De la numita cădere din Rai, complexul de vinovăție a fost profund inSUFLAT în SUFLETUL omului. Păcatul vine la PACHET cu pedeapsa pe de o parte, pe de altă parte cu dorința de izbăvire prin IERTARE. Și acest lanț al slăbiciunilor ține fenomenul încarnării funcțional între aceeași parametri: păcat-pedeapsă-mântuire. El generează deopotrivă și mult pomenitul triunghi amoros (!) agresor-victimă-salvator! Doar că, la situația fericită de mântuire nu prea se ajunge astfel încât salvatorul va deveni la rândul lui, mai devreme sau mai târziu, fie victimă, fie agresor. De ce? Din cauza dorinței irezistibile de răzbunare a părții lezate, care crede că este DREPTUL ei să preia rolul UNIVERSAL de a face dreptate.

Din perspectiva Tarotului de Marseille, sursa poveștii se află în arcana VI a Îndrăgostitului, în care cele 3 POSTuri justițiare sunt preluate rând pe rând de toate cele 3 personaje, fiecare trăindu-și alternativ propria sa experiență în toate cele 3 ipostaze. Și cum tocmai traversăm anul Îndrăgostitului sub sabia Justiției divine (20+24=2+6), arhetipurile implicate, 2 principii feminine CONTRA unuia masculin, vor fi intens activate. Iar cu Pluto traversat în Vărsător de ziua Lumii XXI din luna Magicianului, deci bine instalat la porțile Raiului, pe care le patrulează tot anul, intrările și ieșirile vor fi riguros controlate. Nimic nu scapă cenzurii sale neînduplecate.

Și deci ce ar fi de făcut?

Suitele vinovăției și ale iertării se desfășoară în planul fizic INFERIOR, i-am putea spune infernal, între arcanele de la 6 la 9, 69, de la Îndrăgostit la Eremit, de la familie la însingurare, de la Om la DumneZeu. Dacă pornirea se face prin Îndrăgostit, soluția, altfel spus CHEIA, se VĂDește în capul și la mâna Eremitului. La cap are FELINARUL, în mână are FEMEIA. Iar Eremitul privește în SPATE pentru ca ERO(S)UL să poată merge înainte. Și El arată că niciunul dintre cele 3 POSTuri nu ar fi dezirabilă, pentru că oricare dintre ele le generează pe celelalte 2 și trece prin balanța Justiției agățată de o PANĂ! Iar pălăria țuguiată a Magului, ce iese dintre faldurile însîngerate, cu 9 labe de gâscă ornamentată, țintește spre o inimă ALBastră! Așa că atât vinovăția cât și iertarea nu fac decât să perpetueze programul. Mult elogiata iertare consfințește vinovăția, ele fiind de altfel intercondiționate. ÎNTELEGEREA ar fi singura cale de evadare din acest sistem punitiv. Înțelegerea se dobândește prin experiență. Copacul cunoașterii binelui și răului se cunoaște după ROADE. Cele stricate sunt PREdestinate să fie aruncate. Iar Justiția aparține Fecioarei și se ameliorează prin HRANĂ! Atunci când în loc să cântărească vinovății în talerele ei, cântărește și înlocuiește fructele mâniei cu cele ale iubirii, vindecarea începe să se producă. Bolile sufletului se tratează cu INSPIRAȚIE, bolile spiritului cu cunoaștere iar bolile trupului prin alimentație!

Ascultați și luați aminte la vocea Îndrăgostitului:

greșelile nu se REneagă, se REcunosc pentru a nu mai fi repetate,

tristețile nu se deplâng, se îmbrățișează,

iubirile nu se îndepărtează și nu se aleg, se integrează!

Țara Îndrăgostitului

Trebuia să fie anul Îndrăgostitului, ca să înțeLEG legăTURA dintre cele 3 spații arhetipale de creație: ARDealul, MOLdova și VALahia … ori VALhal(i)a? 2 feminine așezate de-o parte și de alta unei ÎNĂLȚIMI masculine, IO(AN) ori eON, ca o ÎMPĂRĂție înconjurată de (ț)ARCul muntos sau LANȚUL CARpatic ca un ȘARPE! În vreme ce Mar(e)a se întinde la șes. Pe-un picior de plai, pe-o GURĂ de RAI… s-a născut o poveste.

Tărâmul sacru al zeilor nordici, Valhalla era condus de Odin. Un procedeu comun în hermeneutică, pentru ascunderea cunoașterii, era anagramarea. Astfel Odin ar putea reprezenta anagrama mai bătrânului Dion. La greci, orașul zeilor de la poalele Olimpului se numea Dion dar în sens general Dion era apelativul ZEULUI și, în limbile de origine latină, reprezenta sursa lingvistică străveche a modernului Dumne-Zeu (Dio, Dieu). Sufixul -on semnifica ființă, regăsit fiind în conceptul gnostic de eon, ființa eternă, atemporală. Iar prefixul di- sau bi- indica dualitatea. Așa că, înțelesul cuvântului Dion ar fi putut fi și ființa cu 2 fețe sau cu 2 aspecte, preluată în mitologia romană sub forma zeilor Di-Anus, anul între trecut si viitor și Di-Ana, luna între cele 2 faze, nouă și plină. La greci, viața era denumită bi-os iar lipsa ei a-bio-ton! Adică înafara dualității viața înceta să existe! Din altă perspectivă, Dion ar face trimitere și la Dionisus, zeul traco-daco-get care a contaminat tragismul și sobrietatea mitologiei greacești cu misterele lui extatice. Zeul I-Sus și-a făcut însă drum sinuos și enigmatic prin istorie până în zilele noastre, într-o formă însă greu de recunoscut.

Și deci deschid harta României, cea de la 1918, când SoareleXVIIII  și Luna XVIII i-au ținut cununa, și văd:

– zodia Racului cu Îndrăgostitul activ pe 3 case: ACASĂ, pe iubire-creativitate și SERVICIU, unde Pluto retrograd a răpid judecata (Jupiter) instituind LEGEA marțiană a morții, în timp ce Marte, la braț cu Ceres, de pe partea opusă a cercului, închiși amândoi între zidurile Casei Dumnezeu, deschid FOCUL și SECERĂ fără milă ȚĂRAnii mamei terestre

– pe arcana Temperanței XIIII, în Săgetător, Nodul Nord la 13gr conjunct cu Mijlocul Cerului va fi transFIGURAT de Venus după ce reușește să iasă din războiul solar (Antares conjunct Soare la grad JUSTITIAR perfect, 8); ca urmare Psyche-reînSUFLEțită, la ordinele lui Neptun retrograd, este eliberată din infernul diabolic și condusă ACASĂ de Hermes, aflat la ceas de urgență, al 24-lea, al Îndrăgostitului (gr 29)

– Uranus ascuns ACASĂ în RAI, în SECRET conjunct cu ascendentul, așteaptă momentul potrivit să răSARĂ la lumină, dezvăluind TOT adevărul uitat, în ciuda lui Saturn, care încearcă să-i suprime vocea, la fel ca altădată, în vremuri imemoriale

Și deci suntem în anul Îndrăgostitului, de ziua sortită a Temperanței, pe arcana destinului ȚĂRII, cu puțin înainte de marele portal din luna Magicianului, 24.01.2024. Cu exact 165 de ani în urmă, la 24.01.1859, sub semnul TEMPERANȚEI (5+9=14) din secolul Lunii, cele 2 FEȚE ale Măriei, MOLdova și VALahia, PACTizau și realizau mica unire, în timp ce Îndrăgostitul trona la răsăritul iubirii lor; iar Nodul Nord, în Vărsător, pe grad de urgență, 29, prefigura mult așteptata întoarcere în Rai!

Dar Lumea venusiană (29gr) mai avea de așteptat până acolo, căci tocmai recădea în SERVICIUL Diavolului, gata să se prăbușească în gaura neagră din centrul Universului (GC) iar Psyche, Ana lui Manole, mai era încă odată zidită în Casa Dumnezeu. Căci Eros, aflat la 24gr! în casa iubirii din Scorpion, trimitea săgeata otrăvită a arcanei fără nume FIX în inima Îndrăgostitului de viață, răsturnându-l în m(o)arte (Vertex) fără putință de scăpare! Deocamdată… Căci din urmă vine Luna XVIII la 18gr pe Balanță, cu MARE PUTERE și nu se știe ce CAR de luptă ar putea răsturna iremediabil și definitiv, împrăștiind toți bolovanii lui Sisif, cândva, la timpul potrivit.

Așa că mai sunt eXact 10 zile până ce vine primul lui portal din anul Îndrăgostitului, în luna Magiei, cu surprize, surprize…

Soare ÎnchiSOARE

Sunt straturi peste straturi de povești mitologice care ne prezintă PLANeta închisă sub o boltă cerească înstelată în care se rotesc 2 luminatori mai mari, Soarele și Luna.

În gnosticism, trupul eonului înțelepciunii, Sofia, fusese atras în aBIS (tărâmul recurent de jos) din cauza luminii ei răpite de Horos, arhontele sau paznicul granițelor, echivalent lui Hermes, care furase și el turmele fratelui său Apollo, zeul Soarelui; conștiința Sofiei, căzută și divizată între cer și pământ, a fost astfel amețită sub vraja agoniei mentale (narcissus). Într-o altă versiune, fecioara Core, fiica zeiței pământului, Demeter, fusese și ea răpită în infern, pe tărâmul morților, de către Hades, metamorfozat într-un șarpe, pe când culegea o floare NARCOTICĂ de narcisă.  Iar în mitologia creștină, Adam și Eva deopotrivă ar fi fost exilați din Raiul originar, a cărei intrare ar fi fost apoi ascunsă și păzită de o sabie de foc vâlvăitoare. Lumea lui Hades se spunea de asemenea că era luminată de făcliile lui Hecate-Luna și de râul de foc care înconjura regatul, Phlegethon, al cărui nume însemna „în flăcări”; de acolo provenea legenda că spiritele condamnate ar fi fost arse în focul iadului. Să fie Soarele lumina de la capătul tunelului spre care sunt atrase spiritele după moarte, ca niște fluturi dezorientați din întuneric?

Sunt mai multe arcane în Tarotul de Marseille care prezintă, în mod surprinzător, arhetipul soarelui sub aspectul său restrictiv. În primul rând din El se formează craniul alb al morții în arcana Îndrăgostitului, cu ajutorul arcului cu săgeți folosit de Eros, spiritul lui EROTIC, sălbatic și copilăresc. De altfel în limba română înrudirea arhaicului SORE-EROS este evidentă. În partea opusă a zodiacului, turnul din arcana XVI reprezintă de asemenea Soarele în postura de închiSOARE a trupului omenesc, din care 2 omuleți, bărbat și femeie, totuși se eliberează. În arcana XV, Soarele se lăfăie pe burta unui Diavol torționar supradimensionat. Chiar și în arcana XVIIII, dedicată lui, zidurile pe care cei doi copii reușesc să le depășească, lăsându-le în urmă, sunt făcute din energie solară, din cărămizi de culoare galbenă și roșie. Iar în arcana XX, spiritul adormit de moarte iese dintr-un MORmânt solar aflat în centrul unui labirint însângerat. Scena este luminată de Luna ce ECLIPSEAZĂ Soarele. Ea sună insistent dintr-o trompetă astrală deasupra capetelor celor 2 inițiați, cunoscători ai ADEVĂRULUI, liberi și înCREZĂTORI. În 3.09.2081 (3-9-9) vom avea în Romania o eclipsă totală de Soare în reflexie cu cea precedentă din 11.08.1999 (99=18/81=9)! Astfel s-a creat un culoar de OGLINZI în care momentul trezirii pare să fi fost înCIFRAT în jocul astrelor.

Și se cuvine să amintim aici legenda minotaurului, de asemenea în strânsă legătură cu arhetipul solar. Conform legendei, monstrul din Creta ar fi fost rezultatul uniunii erotice a reginei Pasiphae, o ipostază a Lunii și a taurului alb, întrupare a spiritului solar în corp de animal, care ar fi trebuit sacrificat pe alTA(U)RUL zeilor. Dar regele Minos, numit de invizibilul Hades la conducerea regatului său (unde adică, în Creta?!) a fost vrăjit de frumusețea animalului și a refuzat să-l ucidă iar soția lui a făcut de asemenea o pasiune nestăvilită pentru el. Progenitura reginei cu taurul avea corp de om dar cap de taur și era de o ferocitate indescriptibilă, hrănindu-se numai cu carne de om. Era numit Asterios ori Asterion, Stelar, adică din stele, facând de altfel referire și la constelația Taurului, casa lui Venus, frumusețea și iubirea, unde Luna se SIMTE în exaltare.  Exact așa cum se spunea în misteriosul tratat de alchimieTabula Smaragdina, minotaurul ar fi fost produsul unei iubiri ilegitime: „Tatăl este Soarele, mama este Luna, Vântul l-a purtat în pântece, Pământul îl hrănește.”

Regele Minos a închis minotaurul într-un labirint SUBTERAN ingenios, făcut la comandă de meșterul Daedalus, „muncitorul viclean” dar și mare maestru. Până când eroul Theseus ar fi reușit să-l ucidă pe minotaur, ieșind din labirint pe urma celebrului fir al Ariadnei. Oare? Să fi fost creat doar în planul ideilor arhetipul izbăvirii de minotaurul astral pentru a putea fi cândva înDEPLINIT în FAPT?

Labirintul acesta este înscris în fiecare dintre noi, în amprentele degetelor, în ochi și în creier; și este PERSONAL, unic și irepetabil. În centrul labirintului din cap se află talamusul iar în imediata lui vecinătate, glanda pineală, ochiul care vede în întunericul din interior. Aproape toate căile senzoriale trec prin talamus, mai puțin cele dedicate MIROSULUI, care astfel scapă controlului labirintic, ca un fir al Ariadnei care duce înapoi. Este interesant de remarcat că virusul conștiinței, CO-VID afecta tocmai acest simț dintre toate. Thalamus în greacă însemna „cameră interioară”. Forma ovală amintește de un OU. De fapt, majoritatea semnalelor din mediul exterior (nu doar cele senzoriale) trec mai întâi prin talamus. Așadar, este descris ca fiind o stație de recepție, ca un releu informațional al creierului, un GARDIAN care se asigură că informațiile sunt transmise la locul potrivit. Talamusul este implicat și în alte procese ale creierului, cum ar fi somnul și starea de veghe, ba chiar și în menținerea conștiinței, după unii cercetători.

Până la urmă RAZELE solare (Za de RA), altfel spus ZALELE de lumină care formează ZILELE ca niște gratii de închiSOARE mentală, reprezintă pur și simplu o gamă de frecvențe care ne izolează pe noi oamenii de restul creației, devenită invizibilă înafara acestui spectru redus. Așa că s-ar putea într-adevăr să stăm chiar lângă porțile Raiului fără să fim capabili să le vedem din cauză că soarele nostru ne orbește în față.

Și în fond, la nivel simbolic, ce reprezintă Soarele?

Pasiune, de la furie la iubire devoratoare, ce se exprimă ca un DRAC, atunci când declară deschis că „te mânânc de DRAG ce-mi ești!” Așa cum făcea și minotaurul cu pofte nestăpânite de carne de om, pe ALta(u)rul unde tinerii îi erau sacrificați. În reprezentările din Tarot RAZELE soarelui apar ca niște săgeți, săbii sau DINȚI ascuțiți de foc, care mușcă, mestecă și înghit conștiințe! Dacă dracii se perpelesc la FOC încins, îngerii se desfată desigur în cer. Ori în GER? În sens metafizic, Soarele părea SĂ FIE în propria sa închiSOARE mental-emoțională!

De ce misterele antice aveau loc în ÎNTUNERIC ABSOLUT, de preferat sub pământ, departe de razele soarelui? De ce marii inițiați au practicat dintotdeauna retrageri în întuneric, în urma cărora au devenit iluminați, fiind capabil să vadă lumina din întuneric? De ce a fost generată și stimulată frica de întuneric, mereu asociat cu răul? De ce lumea este luminată artificial astfel încât așezările umane să nu fie cufundate niciodată plenar în profunzimile nopții universale?

Vârstele Omului

4 elemente – 4 puncte cardinale – 4 anotimpuri – 4 vârste

În harta astrologică a unei întrupări, poate cele mai semnificative tranzite, înafara nodurilor de destin care oricum merg înapoi față de toate celelalte corpuri astrale, ar fi ciclurile de 7 ani ale lunii albe, Selena și de acolo rezultă cei 7 ani de acasă, plus cele de 9 ani ale lunii negre, Lilith. În mod obișnuit, între 2 cicluri ale lui Lilith, de  18 ani  și 3 cicluri ale Selenei, de 21 de ani, copiii se desprind din confortul căminului părintesc și încep să-și proiecteze drumul propriu în viață. Tot la 18 ani, deodată cu Lilith, se întâmplă și întoarcerea nodurilor de destin, NS și NN, în poziția de la naștere, operându-se atunci și prima verificare a scopului și direcției în viață. Din această perspectivă, practic prima secvență din viața unui om s-ar încheia în jurul vârstei de 63 de ani, când Lilith și  Selena se întâlnesc ca la început (7×9=63). În continure, abia după încă 3 secvențe de câte 63 de ani, cele 4 perioade ar foma un CIRCuit temporal integral: prima buclă completă a unei existențe pământești.

  1. Vârsta de Foc : Primăvara : Copilăria, sub supravegherea părinților și bunicilor astrali, acumularea de informații și bunuri materiale, învățarea regulilor de joc, antrenamentul prin relații : 63 de ani
  2. Vârsta de Pământ : Vara : Adolescența, perioada pasională de mare aventură, în care se conturează mai clar scopul călătoriei, relațiile se echilibrează dar are loc și prima confruntare cu legea cauzalității, în care se înțelege că ceea ce semeni culegi și cu presiunea timpului, în care se învață că graba strică întotdeauna treaba : 63+63=126 de ani
  3. Vârsta de Aer : Toamna : Maturitatea, unde se culeg roadele tuturor învățăMINTELOR de până atunci; în funcție de puterile acumulate trupul se regenerează sau se degradează, unele fructe se dovedesc stricate și oferite ca hrană pământului, altele sunt conservate pentru iarna care urmează să vină : 126+63=189 de ani
  4. Vârsta de Apă : Iarna  :  Înțelepciunea, eliberarea din mentalitatea limitativă, dintre zidurile care ascund frumusețea și veșnicia Lumii, contemplarea creației fără prejudecată și fără frică, din perspectiva zeului care se joacă de-a omul sau a omului în care reNAȘTE zEUL, pe deplin conștient de toate DARurile sale; în visul unei lungi nopți de iarnă, EROUL ajuns la prima graniță a călătoriei numită viață își poate așterne de-o nouă realitate : 189+63=252 de ani

Și acesta ar fi doar primul circuit complet al elementelor. Abia la vârsta înțelepciunii spiritul unui om ar avea cunoașterea MINIMĂ necesară ca să discearnă cu adevărat cum și încotro să meargă mai departe.

Și dacă vom considera acest straniu an al Papei, 2023, aflat la încheierea copilăriei noastre, ca un moment de răscruce, peste încă 189 de ani vom putea BATE la porțile înțelepciunii; în 2212, în secolul Nebunului, Spânzuratul va fi în sfârșit pregătit să-și dea drumul să CADĂ, ca un luceafăr răsărit într-o altă lume a lui NOIe.